Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
6 results
Search Results
Item TERMINOLOGIA IT – DE LA POLISEMIE LA ENANTIOSEMIE(Editura USM, 2023) Cemârtan, ClaudiaOrice terminologie reprezintă o sumă de termeni ce aparțin unui subsistem lingvistic, acești termeni caracterizându-se prin univocitate, non-ambiguitate și relații lexical-semantice proprii. În realitate însă, aceste rigori sunt neglijate deseori, ceea ce determină pătrunderea în sistemul terminologic a unor fenomene semantice care nu-i sunt proprii, inclusiv a polisemiei și chiar a enantiosemiei. Asemenea abateri se constată nu doar în sistemele cu un grad sporit de specializare, care deservesc un cerc restrâns de utilizatori, dar ating și sfere globale, aplicate pe larg și, aparent, bine reglementate, cum e terminologia informatică. În cele ce urmează vom discuta unele manifestări ale polisemiei și enantiosemiei în sfera terminologiei tehnologiilor informaționale, analizând comportamentul unor termeni informatici atât din perspectiva relației lor cu limba română, cât și în raport cu terminologiile din alte domenii.Item CONSIDERATIONS SUR LA POLYSEMIE DES UNITES SYNTAXIQUES EN FRANÇAIS: APPROCHES DIDACTIQUES(CEP USM, 2019) Moraru, LidiaSursele studiate ne permit să constatăm caracterul masiv al polisemiei în limbă. Acest fenomen se impune ca una dintre universaliile limbii. Drept dovadă convingătoare servesc multiplele dicţionare explicative ce atestă prezenţa unui număr imens de cuvinte polisemantice într-o limbă sau alta. Numeroase sunt studiile în care se analizează polisemia unităţilor lexicale (substantive, adjective, verbe). În prezentul articol ne vom referi la polisemia unor unităţi sintactice.Item ROLUL SIMBOLULUI SOMATIC FRAZEOLOGIC ÎN EXPRIMAREA EMOŢIEI PRIN PRISMA SEMIOTICII GESTUALE(CEP USM, 2019) Bantea, MagdalinaAcest articol reprezintă un studiu analitic al simbolului somatic în semiotica gestuală din perspectivă culturologică și lingvistică în limbile engleză, română, italiană, franceză, care reflectă variate categorii conceptuale ale emoțiilor prin prisma gestului. Problema rezidă în faptul de a demonstra caracterul pluridimensional al simbolului somati c în semiotica gestuală, în vederea facilitării individualizării acestuia în context frazeologic. În articol vor fi reliefate: 1) multifuncționalitatea simbolului somatic în exprimarea emoției la nivel sintagmatic în semiotica gestuală; 2) aspectele semantico-uncționale ale simbolului somatic gestual la nivel paradigmatic în context frazeologic; 3) dificultățile de interpretare amesajului frazeologic la nivel intercultural. În concluzie vor fi validate caracteristicile simbolului somatic ca macrofigură și vor fi menționați factorii ce contribuie la încadrarea simbolului în spațiul semiotico-gestual în viziunea cercetătorilor moderni.Item POLISEMIA – SURSĂ IMPORTANTĂ DE ÎMBOGĂŢIRE A LEXICULUI(CEP USM, 2019) Babin-Rusu, TatianaIn articol este cercetată una dintre problemele controversate ale lingvisticii moderne, cea a polisemiei. Polisemantismul este o însuşire a semnelor limbilor naturale prin care acestea se deosebesc de codurile artificiale construite după principiul „un singur semn –un singur sens”. Capacitatea de a semnifica mai multe lucruri sau de a reda informaţii diferite o pot avea toate unităţile semnificative ale limbii, în primul rând cele din lexicul comun al acesteia. În diferite lucrări de semantică modernă polisemia a fost onsiderată un factor de ambiguitate. Unii lingvişti susţin că polisemia ne permite să exploatăm raţional potenţialul de cuvinte ataşândule mai multe sensuri distincte. Însă, preţul acestei raţionalizări este riscul ambiguităţii, al confuziilor patologice care necesită intervenţii „terapeutice”.Tocmai de aceea se impune principiul dezambiguizării semantice şi contextuale, căruia îi sunt supuse toate cuvintele care au mai multe sensuri. Principiul în cauză porneşte de la necesitatea practică de a diferenţia sensurile cuvintelor polisemantice, mai ales dacă acestea sunt numeroase. Diferenţele se stabilesc, de cele mai multe ori, semantic –prin desemnarea componenţilor de sens sau a semelor. Caracterul distinctiv al semelor se verifică contextual, adică prin relevarea combinaţiilor specifice de sensuri. Ca unul dintre principiile fundamentale de analiză semantică modernă, dezambiguizarea presupune faptul că într-o clasă lexicală paradigmatică un cuvânt intră numai cu unul dintre sensurile sale.Item FENOMENUL POLISEMIEI ÎN TERMINOLOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI ÎN LIMBA ENGLEZĂ(CEP USM, 2017) Solovei, VictoriaStudiul abordează fenomenul polisemiei în cadrul limbajului specializat al învățamântului superior (ÎS) în limba engleză și în limba română din perspectivă descriptiv-lingvistică. Se subliniază faptul că terminologia ÎS nu reprezintă un cod închis, întrucât în prezent cunoștințele specializate evoluează rapid și se îmbină cu cele de ordin general. Astfel,polisemia în terminologia ÎS reprezintă un rezultat natural al diversificării textelor și contextelor în care apar termenii din acest domeniu.Item LES AMBIGUÏTÉS LEXICALES DANS LA TRADUCTION DU ROMAN ET SI C’ÉTAIT VRAI DE MARC LEVY(CEP USM, 2017) Grădinaru, AngelaL’objectif principal de cette recherche est de relever le rôle des ambiguïtés dans la traduction. L’identité formelle des homonymes et la quasi-identité formelle des paronymes peuvent générer plus d’interprétations. Ce phénomène met en évidence la corrélation entre le plan des formes et le plan des significations. Le locuteur doit choisir le mot en fonction du contexte. Toute forme à laquelle on peut associer plusieurs significations est virtuellement ambigüe, et certains homonymes et paronymes conservent leur ambiguïté même dans le contexte. L’ambiguïté interlinguistique est conditionnée par les normes subjectives de l’imaginaire linguistique, qui se manifestent par l’association de deux homonymes ou paronymes interlinguaux, et par la formation d’alliances homonymiques et paronymiques au niveau interlinguistique. Un aspect caractéristique de l’ambiguïté est celui de l’alternative dans la langue, qui vise à mettre l’émetteur et le récepteur dans la situation de choisir. Nous nous sommes également proposé d’analyser ce phénomène à partir d’une expérience avec les étudiants. Par conséquent, dans la présente étude, nous avons essayé de démontrer que la manipulation d’un mot est un art plutôt difficile qui nécessite une formation tout au long de la vie. La nécessité d’une telle culture doit être ressentie par chaque locuteur, s’il veut être compris avec précision dans n’importe quelle situation de communication et par n’importe quel interlocuteur