Facultatea de Litere / Faculty of Letters

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10

Browse

Filters

2018 - 201912020 - 20222

Settings

End date: 2023Subject: search.filters.subject.subtitrare

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    NUMELE PROPRIU ÎN TRADUCEREA AUDIOVIZUALĂ: A FACE CA LIMBA CELUILALT SĂ FIE ÎNȚELEASĂ ÎN PROPRIA LIMBĂ
    (CEP USM, 2022-04-14) Grădinaru, Angela
    Obiectivul principal al studiului este acela de a oferi o imagine globală asupra fenomenului traducerii numelor proprii și asupra tehnicilor de traducere aplicate de traducători. În opinia unor traductologi numele proprii nu ar trebui traduse. Traducerea audiovizuală oferă diverse dovezi ale posibilității și chiar necesității traducerii acestora. Majoritatea numelor proprii sunt traductibile și traduse. Există și nume proprii care pun probleme specifice de traducere dintr-o limbă în alta. Ne propunem să studiem modalitatea traducerii numele proprii în subtitrarea comediilor din limba franceză în limba română, tipologia eventualelor diferențe dintre forma din română și forma pe care o traduce, să sugerăm soluții pentru unificarea traducerii numelor proprii în limba română în procesul traducerii audiovizuale.
  • Thumbnail Image
    Item
    UMORUL ÎN COMEDIILE FRANCEZE: A TRADUCE FĂRĂ A TRĂDA EMOȚIA
    (CEP USM, 2021) Grădinaru, Angela
    Traducerea este un proces de comunicare interculturală, o mediatoare între două culturi care transmite o bună parte a culturii Celuilalt. Acest fapt ne determină să regândim rolul elementelor socioculturale din filme, căci una dintre principalele provocări în traducerea audiovizuală rămâne transferul umorului. Acest articol reprezintă un studiu al traducerii umorului și al transformărilor realizate în timpul transferului dintr-o limbă/cultură în alta. Transferul umorului și înțelegerea lui în traducerea audiovizuală poate avea loc la nivel nonverbal (imagini, sunete, efecte sonore) și verbal (expresii umoristice, jocuri de cuvinte). Umorul poate fi condiționat de cuvintele care sunt utilizate intenționat (jocuri de cuvinte), dar și neintenționat; prin urmare, a traduce aceste cuvinte prin înlocuirea lor cu alte cuvinte (sinonime, echivalente) determină uneori pierderea efectului comic al cuvântului. Cuvântul implicat într-o ordine a discursului audiovizual nu urmărește convingerea receptorului, ci obținerea unei emoții estetice care condiționează râsul. Mesajul este interpretat la nivel plurisemiotic prin efortul comun al limbajului verbal și al caracteristicilor nonverbale ale comunicării, adică acțiunile și cuvintele care coexistă simultan în construirea comicului. A traduce înseamnă a crea pentru publicul receptor un „echivalent” al filmului original, adică un film, cu cea mai mică distorsiune posibilă a conținutului din varianta originală. Prin urmare, ne-am propus să analizăm modul în care comicul este tradus pe ecran în comedia La ch’tite famille subtitrată în limba română. Un rol important în procesul transferului revine traducătorului ca expert atât în receptarea, cât şi în producerea umorului, într-un context în care triada imagine/ cuvânt/ sunet trebuie transferată între două culturi. Traducătorul trebuie să identifice intenția celui care râde de celălalt, care ironizează, pentru a fi fidel sursei și pentru a adapta umorul publicului ţintă.
  • Thumbnail Image
    Item
    LA DÉMARCHE TRADUCTOLOGIQUE DE LA TRANSMISSION DE L’HUMOUR ET DE L’IRONIE DANS LE SOUS-TITRAGE DU FILM «BIENVENUE CHEZ LES CH’TIS»
    (CEP USM, 2018) Grădinaru, Angela
    L’objectif principal de cette recherche est d’analyser les particularités de la traduction de l’ironie et de l’humour dans le sous-titrage des films comiques. A l’écran, deux formes d’humour se présentent: l’humour non-verbal (images, sons, bruitages) et l’humour verbal (scripts, scénarios). Ce dernier, faisant partie du texte qui est l’objet même de la traduction, il pose souvent un problème pour les traducteurs de l’audiovisuel. Les mots prêtent parfois à rire par euxmêmes volontairement (calembours, contrepèterie, etc.) ou involontairement (lapsus) et dans ces cas, l’humour naît des mots plus que de leur situation d’énonciation et traduire ces mots en les remplaçant simplement par d’autres mots (synonymes, équivalents) fait perdre la nature comique de l’énoncé. La plupart des problèmes auxquels le traducteur peut se confronter sont à cause des connotations socioculturelles. Car la principale difficulté d’interprétation du message humoristique dans la traduction audiovisuelle, et plus particulièrement dans les comédies, est que les acteurs emploient un langage familier, ce qui implique plus de travail pour le traducteur qui doit inférer l’ensemble des connotations et de références incluant le mode de vie, les traditions, l’histoire ainsi que l’évolution quotidienne que subit les locuteurs et, par conséquent, leur parlé. Traduire l’humour s’avère être un des genres le plus difficile en traduction. Avant tout culturel, l’humour repose sur des jeux de mots qui, en plus des problèmes d’ordre technique, obligent le sous-titreur à chercher des expériences et connaissances communes à celui qui parle et celui qui écoute. Par conséquent, nous allons effectuer l’analyse des différents procédés suivis par le traducteur afin de faire passer le message complet du film de la culture française à la culture roumaine. Nous nous sommes également proposé d’analyser la manière dont le rire est traduit à l’écran à partir du film Bienvenue chez les Cht’is.