Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
17 results
Search Results
Item STRUCTURI INFORMAȚIONALE ÎN ORGANIZAREA DISCURSULUI(2020) Eni, MihaelaWe start, in this article, from the idea that the discourse, produced within an act of communication, implies the reporting to a reference level and the reporting to a certain context of the statement that it is seen as a physical, temporal, social, cultural, psychological or cognitive space. After the designation by means of the language of an event, a state of affairs in reality, relative to spatial contextualisation of information presented in the speech, it is a level of organization referential information encoded in the structure of the statement (and speech). Level that we intend to analyze.Item COFUNCȚIONAREA BINOMULUI INTERDISCURSIVITATE – INTERTEXTUALITATE ÎN LINGVISTICA MODERNĂ(CEP USM, 2017) Roşcovan, NinaA vorbi despre discurs înseamnă a considera situaţia de enunţare-interacţiune în unicitatea şi interdiscursivitatea în care se încadrează fiecare text în parte. Fenomenul interdiscursivității există în numeroase forme, iar modalitățile de interpretare variază mult de la cercetător la cercetător. În acest context, aplicațiile analitice ale intertextualității ar trebui să păstreze și să fructifice energia dialogismului, pentru că, în ciuda postulării repetate a impersonalității creatoare, scriitorii moderniști includ în textul propriu alteritatea textuală cu conștiința că se angajează astfel și în relații interpersonale cu precursorii sau contemporanii.Item METAFORELE CONCEPTUALE COMPUSE ÎN DISCURSUL IDENTITAR GERMAN DE DUPĂ 1989(Pontos, 2019) Prisecari, ValentinaDupă anul 1989 identitatea germană a cunoscut o schimbare din toate punctele de vedere prin metamorfoze, păstrând în același timp drama abolirii barierei de separare între Berlinul Occidental și Republica Democrată Germană timp de aproape 28 de ani. Modificările care au survenit după evenimentul de cotitură în plan social, politic, economic, ca mod de viață, de gândire, sunt reflectate în discursurile prezidențiale (Richard von Weizsäcker (RW), Roman Herzog (RH), Johannes Rau (JR), Horst Köhler (HK), Christian Wulff (CW), Joachim Gauck(JG), discursurile respective fiind o formă de ideologie identitară care au marcat cursul istoric al țării date. Doctrinele politice și filosofia acestora au afectat profund evoluția gândirii și culturii naționale, având un impact puternic asupra dezvoltării ei. Prezentul articol se focusează pe identificarea metaforelor conceptuale în discursul identitar prezidențial (în număr total de 16), care formează identitatea metaforică. Identitatea fiind modul de manifestare al unui popor (comunități omenești), modul de a gândi, de a exista, este și cultura acestuia (cultura – comportament uman direcționat valoric). Vom cerceta modul de funcționare a identității lingvistice prin intermediul metaforelor conceptuale.Item AN APPROACH TO CONSECUTIVE INTERPRETING STRATEGIES IN THE ACADEMIC LANDSCAPE(CEP USM, 2022-04-14) Sîtnic, InaThe article aims at offering an outlook to strategic skills used as part of consecutive interpreting competence by second year undergraduates enrolled in the Translation and Interpreting study programme at the Department of Translation, Interpretation and Applied Linguistics. A sample of 20 students who performed the consecutive interpreting of 7 speeches yielded the information that in order to overcome specific difficulties in consecutive interpreting and to improve the quality of the target-speech students resort to strategies like literal translation, repair strategies or self-correction, repetition, speech expansion, stalling, generalisation, substitution, morphosyntactic transformation (conversion), explaining, condensation and approximation.Item CREATIVITATEA, SEMANTICITATEA ȘI ALTERITATEA APLICATE LA PROCESUL TRADUCERII ȘI ÎN CADRUL FORMĂRII TRADUCĂTORILOR(CEP USM, 2022-04-14) Zbanţ, LudmilaTraducerea este o activitate creativă care stabilește relația dintre obiect, semn și interpretant și se bazează pe vaste cunoștințe în domeniul limbilor, a culturilor, psihologiei, legilor vieții ș.a. Dezvoltarea aptitudinilor de abordare creativă a traducerii ca activitate interculturală nu poate fi separată de conținutul semantic al discursului, în strânsă legătură cu realitatea extralingvistică. Destinatarul traducerii este cel care introduce în algoritmul întregului proces condiția respectării factorului alterității, adică scoate în prim-plan eterogeneitatea viziunilor lumii în limba-cultura sursă și limba-cultură țintă. Considerăm că întreg procesul de formare a viitorilor traducători profesioniști trebuie orientat spre educarea conștientizării semanticității limbii în comunicare, a interesului față de cunoașterea Celuilalt și a formării de atitudini creative și independente în alegerea strategiilor de traducere.Item MIJLOACE DE CONSTRUCȚIE A DISCURSULUI PAMFLETAR(CEP USM, 2018) Ferafontov, AnaDiscursul pamfletar se compune dintr-o serie de mijloace expresive, care generează semnificații și conduc la configurarea semnificației generale a mesajului. Ironia este elementul de bază al pamfletului, exteriorizând atitudinea autorului față de subiectul abordat și modelând atitudinea publicului. De asemenea, mărcile stilistice, ele- mentele oralității, figurile de stil, jocurile de cuvinte constituie mijloace de construcție a discursului pamfletar.Item STRATEGII MODERNE DE ABORDARE A FENOMENULUI DISCURSIV(Print-Caro, 2021) Bahneanu, VitalinaToute forme d’expression qui prend pour objet le mode de gestion des institutions publiques, les personnalités politiques, les différents pouvoirs de l’État, les questions d’intérêt public dans une société relève du discours politique. La grande extension du concept discours le rend difficile à appréhender. Tantôt, il est synonyme de la parole au sens saussurien, tantôt il désigne un message pris globalement. Meme s’ il est difficile de circonscrire le discours à travers une large diversité de définitions, il y a néanmoins une évidence: le discours ne peut être défini comme une unité linguistique, mais qu’il résulte de la combinaison d’informations linguistiques et situationnelles. Le discours peut être défini selon le Larousse comme “un développement oratoire sur un sujet déterminé, prononcé en public”. La définition de la catégorie du discours politique est un peu plus délicate: nous avons choisi de considérer un discours comme politique du fait de sa source. Le discours politique sera donc ici un discours produit et énoncé par des hommes etfemmes politique,dans un cadre officiel.Item PARTICULARITĂȚI RETORICO-PRAGMATICE ALE DISCURSULUI ACADEMIC(CEP USM, 2021) Eni, MihaelaItem DISCURSUL TURISTIC ÎNTRE METAFORĂ ȘI PRAGMATISM LINGVISTIC(CEP USM, 2019) Foltea, Inesametafora ca formă specifică de “transfer de trăsături semantice” între două obiecte, între doi termeni în scopul obținerii unui sens nou, este cunoscută demult. Istoria acestui trop începe cu istoria homo sapiens, din momentul când acesta a intuit că pentru a renova “lucrurile” trebuie să le numească „mai altfel”. Discursul turistic de abia începe să-și contureze frontierele. În plan diacronic – de cercetare el nu poate încă concura cu alte discursuri cum ar fi cel juridic, diplomatic, științific. Azi nu putem concepe o bună gândire la nivel de industrie turistică fără o exteriori- zare într-o formă și într-un limbaj perfect adecvate. În această “bună gândire” metafora joacă un rol de frunte, dacă nu chiar unul primordial. Interesul persuasiv și accesibilitatea discursului turistic se leagă de actualitatea me- taforei, a mecanismului semantic complex pe care aceasta o are. Metaforele discursului turistic au o funcție mai întâi de toate de “a captura”, de a dori ca “lucrurile” să fie subtilizate, chiar stilizate. Ele au mereu o încărcătură conotativă sporită, individualizată.Item ABORDAREA COGNITIVĂ A METAFOREI ÎN DISCURSUL DESPRE IDENTITATE (ÎN LIMBILE GERMANĂ ŞI ROMÂNĂ)(CEP USM, 2020) Prisecari, ValentinaIn prezentul articol ne propunem analiza expresiilor metaforice din 35 de discursuri prezidenţiale în limba germană şi 91 de discursuri prezidenţiale în limba română, însumâ nd două corpusuri discursive de peste 100000 de cuvinte pentru fiecare limbă. Discursurile vor fi analizate prin prisma a două modele principale de identitate metaforică: modelul identităţii primordiale (naturale) şi modelul identităţii civice (construite). Pentru identificarea expresiilor metaforice vom utilizametoda MIP (Metaphor Identification Procedure) elaborată de Pragglejaz Group şi metoda onomasiologico-cognitivă elaborată de Olaf Jäkel, iar pentru interpretarea acestora vom folosi o combinaţie de metode,precum:modelul teoretic de interpretare a expresiilor metaforice bazat pe întrebări propus de Zimmermann, precum şi modelul domeniilor metaforice propus de R.Hülsse.