Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
386 results
Search Results
Item LA TERMINOLOGIE DU DOMAINE DE L’ARCHITECTURE DANS LE ROMAN DE VICTOR HUGO NOTRE-DAME DE PARIS ET DANS SA TRADUCTION EN ROUMAIN(2022) Zbanţ, LudmilaDans le présent article, nous nous sommes proposé l’examen des effets pragmatiques créés dans l’original et leur transfert dans la traduction en roumain du roman de Victor Hugo Notre-Dame de Paris, notamment à travers une couche informative importante exprimée par la terminologie du domaine de l’architecture. La présence des éléments liés à l’architecture de la ville de Paris et plus directement à la cathédrale Notre-Dame est remarquable dans le roman et comporte de nombreuses charges informatives, pragmatiques, c’est-à-dire établissent un lien direct avec le lecteur. Nous considérons que cette construction permet à l’auteur de s’adresser à un public au-delà de l’époque historique évoquée dans le roman, allant directement vers le public de son époque en créant un message qui a le but d’éveiller chez ce public des sentiments patriotiques et pour cela Victor Hugo fait passer l’imaginaire du lecteur de l’espace de la ville de Paris et de la cathédrale Notre-Dame à l’époque du Moyen Âge vers la réalité de son temps et inversement. La structure pluri-textuelle (le texte dans le texte) qui permet l’utilisation dans un texte littéraire des espaces sémiotiques variés et les effets pragmasémantiques existant dans l’original se retrouvent presque parfaitement dans les traductions analysées ce qui est dû probablement à une distance culturelle partant des sources communes et donc facile à dépasser. This article examines the pragmatic effects created in the original and their conveyance in the Romanian translation of the novel Notre-Dame de Paris by Victor Hugo, in particular, via an important informative layer expressed by the architecture terminology. The occurrence of these elements in connection with the city of Paris, and directly with the Notre-Dame Cathedral is fascinating in the novel and includes multiple informative, pragmatic facts that directly relate to the reader. We believe that such a construction allows the author to address a public who is beyond the historical epoch invoked in the novel by directly targeting the public of his epoch through a message created to arouse patriotic feelings in this very public. Therefore, Victor Hugo shifts the reader’s imaginary from the space of the city of Paris and the Notre-Dame Cathedral during the Middle Ages towards the reality of his times and back again. The pluri-textual ensemble (a text inside a text) that allows the employment of different semiotic spaces and pragmatic and semantic effects in the original literary text perfectly fit into the analysed translations, most probably due to a cultural distance ensuing from common sources and subsequently, easy to overcome.Item EMINESCOLOGIA ȘI EXTREMUL ORIENT ÎN DIALOGURILE LUI MIHAI CIMPOI(ProLibra, 2022) Stajila, EmiliaThe literary critic Mihai Cimpoi lets the curtain fall and presents us with some dialogues with the representatives of China and Japan. Reading these scholarly discussions, we can dive among the Alpha and Omega of Mihai Eminescu’s works subtleties, we also manage to pick from the precious seeds of universality and crystallize interculturality – the basis of precious axiology. Academician Mihai Cimpoi’s dialogues with the representatives of China and Japan profile the attitude of society in the Far East towards the values identified in Romanian literature, towards our Light (which the Chinese consider to be theirs). These discussions develop the props of universal literary criticism and offer a new grid for presenting interculturality, a spectrum of ideas woven in a friendly atmosphere, a constructive dialogue between personalities of phenomenal erudition.Item DIALOGUL INTERCULTURAL ÎN CREAŢIA LUI LUCIAN BLAGA(CEP USM, 2020) Fonari, VictoriaDintre multe aspecte cercetate şi estimate în creaţia filosofică al lui Lucian Blaga unul fundamental îl constituie gândirea mitică şi gândirea magică. În lucrarea sa Trilogia valorilor îşi argumentează viziunea selectând argumente din varii spaţii culturale. Respectiv, percepem în studiul său un dialog dintre miturile Greciei antice, panteonul zeităţilor popoarelor germanice, legendele poporului român, explicarea simbolisticii ritualului triburilor africane etc. Această modalitate de investigare a noţiunilor relevă tendinţa de a nu cădea în capcana generalizării fără argumente esenţiale. De aceea, dialogul cultural este bine echipat, din optica unui obiectiv fundamental, a depista legităţi de a aproba sau a contesta opinii cu privire la viziunea lumii din optica gândirii arhetipale. Gândirea mitică îl ghidează spre o stipulare într-o poziţionare de atitudine fie de acceptare, fie de respingere a teoriilor lui S. Freud şi ale lui G. Jung. Mitul este cercetat multiplan, perspectiva trecerii de la haos la ordine din cultura elină îi oferă posibilitatea de a dezvălui tangenţa dintre lumea olimpică şi lumea uraniană. Comparatismul dintre viziunile filosofilor antici greci şi miturile germane explică diferenţierile de concepte vitale ale acestor două spaţii. Lui Lucian Blaga, însă, îi reuşeşte să valorifice noţiunile şi dintr-o optică pragmatică cerută de ştiinţă actualmente. Concomitent, concluziile la care ajunge autorul permit explicarea intervenţiei mitului antic prin publicitate, texte artistice, filme, tablouri, în viaţa cotidiană a omului din epoca IT.Item ARTA MUZICALĂ, CATEGORIE A CUNOAȘTERII ÎN VIZIUNEA LUI DIMITRIE CANTEMIR(CEP USM, 2020) Ghilaș, VictorOpera lui Dimitrie Cantemir conține o bogată încărcătură nu doar de cunoaștere științifică, ci și una de cunoaștere artistică. În arta muzicală, savantul de formație enciclopedică vede o modalitate specifică de gândire în căutarea frumosului, o gândire bazată pe cunoașterea de esență reflexivă, care comportă trăiri subiective, determinate de subtilitatea exprimării pe calea sunetelor. Astfel, pentru a explica fenomenul muzical, D. Cantemir apelează la unul din principiile de cunoaștere filosofică, acordând prioritate factorului rațional în comprehensiunea creației artistice-muzicale. Actul de creație, în concepția cantemiriană, este perceput ca o manifestare a activității umane de gândire și exprimare prin mijloace specifice, acestea fiind imaginile artistice de mare profunzime și perspicacitate a formei melodice, aidoma unor manifestări de pură esență filosofică. Referințele artistice-muzicale în „Istoria ieroglifică”, „Cartea științei muzicii”, „Metafizica” indică asupra sensului filosofic atribuit de D. Cantemir unor noțiuni, raportate indirect la fenomenul artistic-sonor („theorie”, „praxis”, „canon” ș.a.). Totodată, reflectând asupra muzicii ca materie a introspecției filosofice, alături de alte preocupări din sfera spirituală, eruditul cărturar explică și alți termeni sau noțiuni culturale („theatru”, „tragedie”, „comedie”, „melodie”, „harmonie”, „viers”, „liră” ș.a.) proprii artei sonore. Glosarea acestora, întreprinsă în ”Istoria ieroglifică”, este inserată în indexul de neologisme, reprezintând o achiziție importantă pentru limba română, fapt ce i-a îmbogățit substanțial lexicul activ. Făcând o privire de sinteză asupra celor menționate, putem constata că, prin contribuțiile sale la aria investigată, Cantemir se prezintă un adept convins al cunoașterii fenomenului muzical-artistic de pe pozițiile gândirii științifice, orientându-l în așa fel la joncțiunea meditației filosofice.Item MIRCEA ELIADE. CONCEPTUL DE „HERMENEUTICĂ CREATOARE”(CEP USM, 2020) Bobână, GheorgheConform concepției lui Mircea Eliade, înţelegerea religiilor exotice şi arhaice ar impulsiona în chip semnificativ dialogul cultural cu reprezentanţii acestora. Istoricul religiilor ar accede la o cunoaştere mai profundă a omului şi pe temelia aceasta ar putea dezvolta, la scară mondială, un nou umanism. Conceptul de „hermeneutică creatoare” este definit de Eliade drept o „metodologie (a modului) de a proceda”. În istoria religiilor, hermeneutica se relevă ca o operaţie complexă de a înțelege şi interpreta „faptele religioase”. Hermeneutica poate fi comparată cu o descoperire ştiinţifică sau tehnologică. O „hermeneutică creatoare” dezvăluie semnificaţii nesesizate sau le scoate în relief.Item THE POSTHUMAN POETRY AND THE NEW BODY IMAGINARY. ROMANIAN AND MOLDAVIAN FEMININE VOICES(CEP USM, 2020) Ilie, EmanuelaNumerous researchers interested in the posthumanist and transhumanist poetry question or remain reserved about the preservation of the body imaginary in this particular type of recent literature. Taking into account some representative volumes, written by young female poets from Romania and The Republic of Moldova (from val chimic – umilirea animalelor and Krista Szöcs – Cu genunchii la gură to Ana Donțu – Cadrul 25 and Cătălina Bălan – Cutii),we’ll show the radical changes (not the disappearance!) of the body representation in a „technophile” lyric.Item PROIECȚIA COGNITIVĂ A NEOLOGISMELOR INTERNAȚIONALE ÎN CONTEXTUL EVOLUȚIILOR ACTUALE(ProLibra, 2022) Molea, VioricaThe new circumstances of society’s development entails the acquisition of new words and expressions that reflect these realities. It is a only natural that all the changes occuring in the world have an echo in the language, in general. And, since these changes can be downright overwhelming, they are all reflected in the lexicon and in communication. At the same time, we should mention that some linguistic areas have a greater impact on new lexical acquisitions than others. But, whatever the trends in this regard, there is a progressive growth of international neological elements, and, through them, a standardization of perceptions, of thinking in the immense space of human civilization. We note that the investigation of trends related to the ever closer interpenetration of languages through the use of an international neological lexicon constitutes an ongoing objective in linguistic research.Item PHRASEME – THE SOFT POWER OF DIPLOMATIC LANGUAGE(ProLibra, 2022) Tărîță, StellaCând luăm în considerare diplomația – arta de a convinge – procesul de promovare a intereselor și valorilor naționale, aplicarea de soft power în diplomația publică necesită abilități lingvistice, în special „producerea” și „consumul” lingvistic de frazeme. Considerată mult timp o disciplină auxiliară și într-o anumită măsură o parte a terminologiei, frazeologia se află în prezent în centrul atenției printre domeniile de cercetare. Obiectul nostru de studiu este limbajul diplomatic, care se face remarcabil printr-o gamă vastă de unități frazeologice: colocații, restricții semantice, expresii idiomatice, clișee etc. În acest articol vom pătrunde în universul frazemelor din limbajul diplomatic și relațiile conceptuale ale entităților specializate; vom oferi o imagine de ansamblu asupra înserării termenilor în discurs și a frazemelor de specialitate.Item CRONOTOPUL LITERAR AL ORAȘULUI CHIȘINĂU ÎN OPERA SCRIITORILOR CONTEMPORANI ROMÂNI(ProLibra, 2022) Cotorcea, SilviaScience explains that there are no simple concepts, each having relative and absolute character. The present study presents the correlation between time and space in relation to the literary world of Chisinau. Thus, the city of Chisinau in artistic texts, over the years, is seen from several perspectives, depending on the emotional, aesthetic, axiological or historical dimension that the author wants to polish in the work. In this sense, the symbolic richness of Chisinau’s chronotopic structures, reproduced in the works of contemporary Romanian writers, requires an interdisciplinary approach, in order to elucidate the constraint of literary analysis horizons.Item