Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
224 results
Search Results
Item DIALOGUL INTERCULTURAL ÎN CREAŢIA LUI LUCIAN BLAGA(CEP USM, 2020) Fonari, VictoriaDintre multe aspecte cercetate şi estimate în creaţia filosofică al lui Lucian Blaga unul fundamental îl constituie gândirea mitică şi gândirea magică. În lucrarea sa Trilogia valorilor îşi argumentează viziunea selectând argumente din varii spaţii culturale. Respectiv, percepem în studiul său un dialog dintre miturile Greciei antice, panteonul zeităţilor popoarelor germanice, legendele poporului român, explicarea simbolisticii ritualului triburilor africane etc. Această modalitate de investigare a noţiunilor relevă tendinţa de a nu cădea în capcana generalizării fără argumente esenţiale. De aceea, dialogul cultural este bine echipat, din optica unui obiectiv fundamental, a depista legităţi de a aproba sau a contesta opinii cu privire la viziunea lumii din optica gândirii arhetipale. Gândirea mitică îl ghidează spre o stipulare într-o poziţionare de atitudine fie de acceptare, fie de respingere a teoriilor lui S. Freud şi ale lui G. Jung. Mitul este cercetat multiplan, perspectiva trecerii de la haos la ordine din cultura elină îi oferă posibilitatea de a dezvălui tangenţa dintre lumea olimpică şi lumea uraniană. Comparatismul dintre viziunile filosofilor antici greci şi miturile germane explică diferenţierile de concepte vitale ale acestor două spaţii. Lui Lucian Blaga, însă, îi reuşeşte să valorifice noţiunile şi dintr-o optică pragmatică cerută de ştiinţă actualmente. Concomitent, concluziile la care ajunge autorul permit explicarea intervenţiei mitului antic prin publicitate, texte artistice, filme, tablouri, în viaţa cotidiană a omului din epoca IT.Item ARTA MUZICALĂ, CATEGORIE A CUNOAȘTERII ÎN VIZIUNEA LUI DIMITRIE CANTEMIR(CEP USM, 2020) Ghilaș, VictorOpera lui Dimitrie Cantemir conține o bogată încărcătură nu doar de cunoaștere științifică, ci și una de cunoaștere artistică. În arta muzicală, savantul de formație enciclopedică vede o modalitate specifică de gândire în căutarea frumosului, o gândire bazată pe cunoașterea de esență reflexivă, care comportă trăiri subiective, determinate de subtilitatea exprimării pe calea sunetelor. Astfel, pentru a explica fenomenul muzical, D. Cantemir apelează la unul din principiile de cunoaștere filosofică, acordând prioritate factorului rațional în comprehensiunea creației artistice-muzicale. Actul de creație, în concepția cantemiriană, este perceput ca o manifestare a activității umane de gândire și exprimare prin mijloace specifice, acestea fiind imaginile artistice de mare profunzime și perspicacitate a formei melodice, aidoma unor manifestări de pură esență filosofică. Referințele artistice-muzicale în „Istoria ieroglifică”, „Cartea științei muzicii”, „Metafizica” indică asupra sensului filosofic atribuit de D. Cantemir unor noțiuni, raportate indirect la fenomenul artistic-sonor („theorie”, „praxis”, „canon” ș.a.). Totodată, reflectând asupra muzicii ca materie a introspecției filosofice, alături de alte preocupări din sfera spirituală, eruditul cărturar explică și alți termeni sau noțiuni culturale („theatru”, „tragedie”, „comedie”, „melodie”, „harmonie”, „viers”, „liră” ș.a.) proprii artei sonore. Glosarea acestora, întreprinsă în ”Istoria ieroglifică”, este inserată în indexul de neologisme, reprezintând o achiziție importantă pentru limba română, fapt ce i-a îmbogățit substanțial lexicul activ. Făcând o privire de sinteză asupra celor menționate, putem constata că, prin contribuțiile sale la aria investigată, Cantemir se prezintă un adept convins al cunoașterii fenomenului muzical-artistic de pe pozițiile gândirii științifice, orientându-l în așa fel la joncțiunea meditației filosofice.Item MIRCEA ELIADE. CONCEPTUL DE „HERMENEUTICĂ CREATOARE”(CEP USM, 2020) Bobână, GheorgheConform concepției lui Mircea Eliade, înţelegerea religiilor exotice şi arhaice ar impulsiona în chip semnificativ dialogul cultural cu reprezentanţii acestora. Istoricul religiilor ar accede la o cunoaştere mai profundă a omului şi pe temelia aceasta ar putea dezvolta, la scară mondială, un nou umanism. Conceptul de „hermeneutică creatoare” este definit de Eliade drept o „metodologie (a modului) de a proceda”. În istoria religiilor, hermeneutica se relevă ca o operaţie complexă de a înțelege şi interpreta „faptele religioase”. Hermeneutica poate fi comparată cu o descoperire ştiinţifică sau tehnologică. O „hermeneutică creatoare” dezvăluie semnificaţii nesesizate sau le scoate în relief.Item THE POSTHUMAN POETRY AND THE NEW BODY IMAGINARY. ROMANIAN AND MOLDAVIAN FEMININE VOICES(CEP USM, 2020) Ilie, EmanuelaNumerous researchers interested in the posthumanist and transhumanist poetry question or remain reserved about the preservation of the body imaginary in this particular type of recent literature. Taking into account some representative volumes, written by young female poets from Romania and The Republic of Moldova (from val chimic – umilirea animalelor and Krista Szöcs – Cu genunchii la gură to Ana Donțu – Cadrul 25 and Cătălina Bălan – Cutii),we’ll show the radical changes (not the disappearance!) of the body representation in a „technophile” lyric.Item Item INTRODUZIONE ALLA LESSICOLOGIA DELLA LINGUA ITALIANA(CEP USM, 2021) Porumb, TatianaCursul Introducere în lexicologia limbii italiene este destinat studenţilor ciclului I Licență de la domeniul general de studii Filologie și presupune familiarizarea cu specificul sistemului lexical al limbii italiene. Obiectivele cursului sunt axate pe aprofundarea cunoştinţelor studenţilor despre limbă şi organizarea sistemului lexical, pe studiul vocabularului și al factorilor ce influenţează evoluția lexicului italian, pe analiza raportului dintre cuvânt și semnificația sa, o atenție specială fiind acordată fenomenelor sinonimiei, antonimiei, polisemiei, omonimiei, paronimiei, hiperonimiei, schimbării semantice a cuvintelor, formării cuvintelor în limba italiană contemporană. Scopul cursului este de a facilita însușirea normelor și noțiunilor științifice din domeniul lingvisticii, promovând o didactică de însușire prin dezvoltarea competențelor de observare, analiză și înțelegere a fenomenelor de limbă, de utilizare corectă a structurilor lexicale în comunicarea orală și scrisă.Item TIPOLOGÍA DEL DISCURSO Y TRADUCCIÓN: (MATERIALES DIDÁCTICOS PARA ESTUDIANTES DE ESPAÑOL COMO LENGUA EXTRANJERA)(CEP USM, 2021) Roșca, AngelaItem READER-RESPONSE THEORIES. CONCEPTUAL AND TERMINOLOGICAL DELIMITATIONS(2020) Dementieva, DianaAbstract: The theoretical segment that refers to the phenomenon of receiving the artistic literature, more specifically the field interested in the concepts of reading and reader, is characterized by a deep indeterminacy, multiple confusions and terminological overlaps. All this is due to the polysemy of the notions with which it operates, the lack of a globalizing and fundamental explanatory study, as well as due to the large number of schools, research perspectives, theories, hypotheses, methods, approaches that have self-propelled parallel, successively or deductively. throughout the last century. Also, this self- reflexive dimension of anti-intentional hermeneutics is extremely vast and complex with an inter- and multidisciplinary specificity. The basic disciplines, but also directions derived from them, which approach and define the concepts of reading, reception, reader are: history and literary criticism, hermeneutics, pragmatics, rhetoric, poetry, communication sciences, sociology of literature, sociocriticism, psychology of literature , psychoanalysis, psychocritics, semiotics, linguistics, dialogism, aesthetics. Thus, a research in this sense would clarify many drawbacks of studies on the concept of literary reading. The approach proposes a re-inventory of all concepts related to the act of reading and its agent - the reader, as well as a delimitation and a clarification of them using several dictionaries of literary theory and by updating the most important theoretical studies on this topic appeared during the twentieth century.Item ERARY RECEPTION: A PROCEDURAL PHENOMENON(2020) Dementieva, DianaAbstract: The communication refers to the phenomenon of literary reception and its procedural character. A foray into the history of the concept of ”reception” ensures a better understanding of the given field. The evolution of the idea of literary reception is conditioned by the way in which it was perceived and, respectively, explained the literary art in general. So, this term involves features conditioned by the numerous ways of conceptualizing the literary work. Reviewing the ways of existence of the literary work identifies the factors and difficulties that determined the impossibility of conducting a fundamental study of literature from the perspective of the reader. It also justifies the absence of a unique theory of reading. No ideal boundaries are reached between reception theories and reading theories, but it can be seen with certainty that text-oriented theories are associated with reading theories, and those oriented towards the reading process and the sum of ”answers” of empirical readers make up reception theories. Therefore, the act of reading is a stage in the process of reception. No boundary can be put between the reading activity and the reception activity; they are complementary. The literary reception phenomenon consists of several stages and levels. The procedural character of the act of reading is determined by the temorality of the literary work.Item STRUCTURI INFORMAȚIONALE ÎN ORGANIZAREA DISCURSULUI(2020) Eni, MihaelaWe start, in this article, from the idea that the discourse, produced within an act of communication, implies the reporting to a reference level and the reporting to a certain context of the statement that it is seen as a physical, temporal, social, cultural, psychological or cognitive space. After the designation by means of the language of an event, a state of affairs in reality, relative to spatial contextualisation of information presented in the speech, it is a level of organization referential information encoded in the structure of the statement (and speech). Level that we intend to analyze.