Facultatea de Litere / Faculty of Letters

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10

Browse

Filters

2009 - 200912010 - 20171

Settings

End date: 2018Subject: search.filters.subject.abreviere

Search Results

Now showing 1 - 2 of 2
  • Thumbnail Image
    Item
    SOCIAL-LINGUISTIC MOTIVATION OF FORMING ABBEREVIATED AND CLIPPED LEXICAL UNITS
    (CEP USM, 2009) Melenciuc, Dumitru; Constantinescu, Oxana
    Abrevierea şi prescurtarea unităţilor lexicale şi sintactice au fost folosite din timpurile str ăvechi. Dar în ultimii 100 de ani, ca rezultat al accelerării în dezvoltarea societăţii umane a tuturor domeniilor de activitate, a crescut brusc volumul de informaţie. Sunt folosite metode noi de cercetare şi studiere a vocabularului, de procesare a informaţiei abundente care se transmite prin diferite mijloace vorbitorilor de limbă. Vertiginos s-a mărit numărul lexemelor prescurtate, abre-viate şi telescopate. Numrul cuvintelor prescurtate şi abreviate, inclusiv şi al celor potenţiale, create în limba engleză, atinge cifra impunătoare de circa 0,5 milioane. În unele stiluri funcţionale, acronimele pot fi folosite metasemiotic. Acronimele folosite în denumirile unor instituţii, organizaţii, societăţi etc. pot fi create în scopul de a atrage atenţia şi a produce un impact emoţional asupra vorbitorilor de limbă. Denumirea abreviată a unei organizaţii, instituţii, mişcări social-politice poate contribui la succesul şi prosperitatea lor. Este evident caracterul subiectiv în crearea abreviaturilor şi prescurtărilor noi în politică, economie şi în diverse activităţi sociale. Apar tot mai multe unităţi lexicale abreviate sau prescurtate la modă. Pentru consumatori este important ca aşa unităţi metalingvistice să fie joviale, eufonice, asociate cu forme şi nume bine cunoscute.
  • Thumbnail Image
    Item
    CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA ABREVIERII CA FENOMEN LINGVISTIC ( incursiune diacronică )
    (CEP USM, 2017) Popa, Victoria
    În acest articol ne-am propus să prezentăm o sinteză a lucrărilor de specialitate referitoare la problem a abrevierii în general. În acest sens, am investigat bibliografia științifică existentă în mai multe limbi moderne, oprindune în mod special la limba română, de interes pentru cercetarea noastră. Urmărim interesul lingviștilor din diferite țări faţă defelul în care se prezintă abrevierea ca procedeu, proces și produs în diferite limbi și constatăm atât similitudini în interpretare, cât și diferențe, inclusiv la nivel de termeni folosiţi pentru a desemna același fenomen lingvistic. Remar căm prezența disc uțiilor vizavi de acest subiect în lingvistica românească în general pe tot parcursul stabilirii ei ca știință. Variați autori cu autoritate în studiul limbii române au dezvoltat conceptul descriindu-l din diferite aspecte, alcătuind tipologii, ordonând fa ptele de limbă în dicționare speciale dedicate abrevierilor.