Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
568 results
Search Results
Item ANALIZA PERTINENŢEI UNOR ABATERI LINGVISTICE ÎNREGISTRATE LA ORELE DE TRADUCERE CONSECUTIVĂ DIN LIMBA ENGLEZĂ (LIMBĂ STRĂINĂ SECUNDĂ) ÎN LIMBA ROMÂNĂ(Artpoligraf, 2015) Sîtnic, InaAnaliza abaterilor de la normele lingvistice sunt la ordinea zilei în contextul formării traducătorilor în cadrul orelor de traducere consecutivă, acestea fiind un indicator de evaluare în procesul de formare şi dezvoltare a competenţelor lingvistice şi de traducere ale studenţilor. În domeniul lingvisticii aplicate înregistrăm diverse opinii asupra noţiunii de abatere de la normele lingvistice, în special în interpretarea termenilor de greşeală şi eroare. Lingvişti precum D. Gouadec, Ch. Nord, Ch. Waddington ş.a., operează cu noţiunea de eroare şi o percep ca fiind o neconcordanţă sau o distorsionare nejustificată în procesul transpunerii unui text sursă într-un text în limbă ţintă, cu un impact negativ asupra calităţii traducerii. Alţi specialişti însă, înscriu aceste noţiuni în contexte speciale. Astfel, cercetătorul R. Gefen defineşte greşeala drept o lacună la nivel funcţional, ea fiind ocazională şi cauzată cel mai des de factori extra-lingvistici cum ar fi oboseala, graba sau zgomotele de fundal, pe când eroarea are la origine discrepanţe semantice, lexicale, gramaticale, etc. între textul original şi cel tradus şi reflectă o incompetenţă lingvistică sau o învăţare defectuoasă. Având în vedere că sursa unor greşeli de exprimare precum: frumoase discurse sau duri bătălii, este vorbirea într-un tempou prea rapid, probabil pentru a obţine un volum informativ foarte apropiat de original, considerăm că acestea pot fi uşor remediate prin exerciţii de rostire corectă şi fluentă. Pe de altă parte, erorile cauzate, să zicem, de transpunerea incorectă a grupurilor atributive ţin de dificultăţi de ordin gramatical. Printre erorile lexicale amintim cele de tipul calchierilor, structurilor pleonastice sau tautologice, însă cele mai grave sunt considerate a fi erorile semantice, întrucât acestea denaturează mesajul. În procesul traducerii, erorile sus-menționate pot fi evitate prin exerciţii de semantizare adaptate etapei de formare a competenţelor de traducere.Item ASPECTE TRANSCULTURALE ȘI TRANS-TEMPORALE ÎN NARATOLOGIA FORMALĂ(Artpoligraf, 2015) Lupasco, SergheiTraducerea este una dintre modalităţile esenţiale, fundamentale şi adecvate ale transferului intercultural. Diferenţele de ordin cultural constituie serioase dificultăţi pentru traducătorii tuturor timpurilor, or cultura impune întotdeauna anumite limite în procesul traducerii. În absenţa unor „universalii culturale” comunicarea interumană între exponenţi ai unor culturi diferite ar fi extrem de dificilă sau aproape imposibilă. La fel de implauzibilă ar fi şi traducerea unui text dintr-o limbă în alta. Universaliile culturale se datorează fondului genetic şi axiologic al omenirii, or experienţa umană este universală, valabilă pentru toate culturile şi toate timpurile. Cel care a sugerat aplicabilitatea unor asemenea tipare de guvernare ale experienţei umane şi în cazul naratologiei formale a fost savantul rus Vladimir Propp. Opera sa revoluţionară „Morfologia Basmului”(1928) are la bază postulatele arhetipale ale psihologului Carl Jung care milita pentru conceptul că întreaga rasă umană are la bază experienţe şi trăsături de caracter comune care sunt uşor de recunoscut şi care sunt considerate subliminal drept puncte de reper pentru experienţe ulterioare. Studiind basmele şi poveştile populare ale poporului rus, Propp a depistat trăsături recurente care compun structura naratologică a basmelor sintetizându-le în 31 de „narateme” la care a mai adăugat 8 tipare pe care le pot adopta personajele. Nu toate basmele şi povestirile conţin toate cele 31 de narateme, şi nu neapărat în ordinea propusă de către savantul rus, totuși majoritatea operelor conţin o mare parte a trăsăturilor identificate. În cercetările noastre contrastiv-comparative am identificat că naratemele lui Propp nu sunt rezervate exclusiv culturii ruse sau exclusiv genului basmului. Acestea constituie scheletul narativ al multor poveşti de autor (poveştile fraţilor Grimm sau Harap-Alb), al operelor genului fantasy (seria Harry Potter, trilogia Stăpânul Inelelor, Hobbit-ul, al filmelor gen western şi chiar al romanelor lui Ian Flemming. Acest lucru ne permite să afirmăm că naratemele lui Propp constituie veritabile universalii transculturale şi trans-temporale care au facilitat dintotdeauna comunicarea interculturală şi traducerea adecvată.Item JOCUL IDENTITAȚILOR IN ROMANUL NUNTĂ IN CER DE MIRCEA ELIADE(Artpoligraf, 2015) Iacob, NadejdaSpațiu consacrat al identității personale (în construire și redimensionare succesivă), discursul narativ din romanul Nuntă în cer fixează paradigma esențială a personajului feminin de a fi situat între două dimensiuni, în termenii lui Paul Ricoeur : idem-identitatea (unicitate, permanență temporală) și ipseitatea/sineitatea (alteritate, dinamicitate). Studiul romanului vizat urmăreşte să dezvăluie originalitatea conturării sinelui protagonistei, precum şi a identităţii ei au dedans (C. Dubar) la nivelul naratorilor și prin prisma lectorului. Personajele autodiegetice, Mavrodin și Hasnaș, operează o transpunere a sinelui în relatările lor autobiografice, descoperindu-se într-un dialog al conștiințelor. Nucleul demersului lor reflexiv devine proba de foc a existenței noastre (Șt.Augustin-Doinaș) – întîlnirea cu Celălalt (Ileana/Lena). Marcați de o criză identitară, naratorii își depășesc recluziunea printr-o ordine narativă temporală marcată de memoria lor intens afectivă, fracturată prin inversiunea cronologicului (de la Ileana, femeie deplină, la Lena în devenire). Finalitatea e evidentă - cogniția deplină a sinelui și a alter-ului. Dragostea, percepută antinomic, drept apropiere și reificare a alter ego-ului feminin, relevă ecceitatea eroinei, care derivă dintr-o inaccesibilitate interioară în raport cu percepția personajelor masculine. Astfel, identitățile construite de ambii naratori capătă pregnanță în unitatea izotopiilor semantice dominante (nunta/ moartea/ singurătatea). Dubla retrospecție a lui Mavrodin subliniază nucleele conceptuale ale discursului narativ, definite atât în confesiunea făcută lui Hasnaș, cât și în romanul pe care l-ar fi scris primul ca omagiu al ”unirii desăvîrșite: te regăsești pe tine în clipa în care te pierzi”. La nivelul lectorului, identitatea au dehors a protagonistei se decupează din imaginile subiectiv-mitice construite de către naratori, conjugând idem-identitatea, desemnată în planul verbalizării de ocurența replicii (”Gîndește-te bine ce faci”), şi ipseitatea ei implicită. În fine, toate etapele căutării de sine sunt reflectate în ceea ce am numi, în termenii lui M. Pütz, o fabulă a identității.Item CONSIDERAŢIUNI CU PRIVIRE LA ORIGINEA ROMÂNEASCĂ A TITLURILOR „REGE” ŞI „ÎMPĂRAT”(S.C. Elan-Poligraf SRL, 2014-05-23) Groza, AndreiIn this paper, after analyzing several written ancient sources, using comparative-historical method, it is an attempt to assert that the words/ titles of „king” and „emperor” are of Romanian origin, it draw their roots from ancient Romanian language - the language spoken by the first humans. The material can serve as opening discussion regarding the ethnic origin issue of the first human communities.Item CU PRIVIRE LA ORIGINEA RUMÂNEASCĂ/ROMÂNEASCĂ A CUVÂNTULUI SENAT ŞI A INSTITUȚIEI SENATULUI(S.C. Garamont-Studio SRL, 2016-05-20) Groza, AndreiThe Author of the article “Regarding on rumanian/ romanian origin of the word senate and Senate Institution” tried, based on analysis of written sources in olden times, to prove that: senats, gerouses, sinclits and sinedrions as state organs in ancient Rome, Antic Greece and Judea as well the words that were named these institutions, have rumanian/ romanian provenance. For this purpose he made reference to the works of acquaintances historians: Titus Livius, Gaius Paterculus, Plutarh, Marcus Tullius Cicero and others that lived in that period and took an active part in politic life within those states.Item DESPRE ORIGINEA RUMÂNEASCĂ/ROMÂNEASCĂ A CUVINTELOR PRIMAR ŞI PREMIER(2016) Groza, AndreiAutorul articolului încearcă, în baza surselor scrise în perioada antică și medievală, să argumenteze faptul că cuvintele primar și premier nu sunt de origine latină și, corespunzător, franceză, ci de origine rumână/română. În același timp, autorul susține ipoteza că limba rumână/română este o limbă primară, limbă-fundament, pe care s-au constituit, de-a lungul timpului, majoritatea limbilor europene și asiatice.Item MEANS OF TRANSLATING ECONOMIC COLLOCATIONS(CEP USM, 2016-03-12) Ţopa, NataliaLimba engleză este o limbă plină de capcane în care orice vorbitor poate cădea cu uşurinţă. Aceste capcane pot fi, de exemplu, îmbinări de cuvinte, expresii, unităţi frazeologice, cuvinte compuse, colocaţii. Colocaţiile sunt compuse din două sau mai multe cuvinte care deseori se utilizează împreună. Aceste îmbinări sună „corect” pentru vorbitorii nativi de limba engleză, care le folosesc tot timpul. Traducerea colocaţiilor este o problemă constantă, traducătorilor deseori le este dificil să găsească verbele potrivite pentru anumite substantive, adjectivele corespunzătoare anumitor substantive, substantive potrivite anumitor substantive, etc. În calitate de filologi şi traducători este relevant să înţelegem cît de diferite sunt limbile engleza şi româna, ele se deosebesc prin utilizarea cuvintelor, au diferite tipuri de relaţii între cuvinte, şi, respectiv, un profesionist trebuie să înţeleagă corect sensul în limba sursă ca să poată să-l redee corect în limba ţintă, ceea ce este deseori un proces dificil.Item W. GOYEN’S “BRIDGE OF MUSIC, RIVER OF SAND” – AN ECOLOGICAL PERSPECTIVE(CEP USM, 2016-03-12) Ţeplic, TatianaNoţiunea de ecologie culturală implică faptul că mediul natural contribuie în mod fundamental la organizarea socială, instituţiile umane şi chiar la gândirea umană şi conştiinţa de sine. Ecologia se ocupă de mediul înconjurător, nu numai ca un set de fenomene ale lumii fizice, care este interpretarea tradiţională al termenului, dar şi de circumstanţele în care o persoană, sau o comunitate, locuieşte sau îşi desfăşoară activitatea. Articolul subliniază abordarea nouă a lui W. Goyen faţă de interpretarea spaţiului literar. Nuvela “Bridge of Music, River of Sand" de W. Goyen este un exemplu convingător de realizarea conceptelor de ecologie culturală.Item DADAISMUL ŞI LITERATURA MODERNISTĂ(CEP USM, 2016-03-12) Taraburca, EmiliaPrezentul articol determină locul şi rolul dadaismului (cea mai radicală manifestare a avangardei literare care s-a declarat unică şi absolut independentă) în modernism. În acest scop, se delimitează trăsăturile avangardei în contextul mai larg al modernismului, iar dadaismul se compară cu alte fenomene literare şi artistice din prima jumătate a secolului XX, precum futurismul, suprarealismul, expresionismul etc., pentru a se depista mai multe interacţiuni şi influenţe. Chiar dacă nu a creat opere de reală valoare artistică, dadaismul, în mare parte, a format terenul pentru literatura şi arta ce au urmat, a schimbat modul de raportare la existenţă, de gândire şi de comunicare, ridicându-le la un alt nivel, la acel cu care, în variantă ideală, se lucrează şi în prezent, adică cu un secol mai târziu: liber de restricţii şi clişee, mai sceptic şi mai răzvrătit, deschis pentru orice provocări.Item LINGUISTIC TRAITS OF PLOT EXPOSITIONS IN FILM ADAPTATIONS OF ENGLISH LITERATURE(CEP USM, 2016-03-12) Sudniţîna, AlexandraPrezentul articol studiază posibilităţile de redare a trăsăturilor subiectului în proza engleză precum expoziţiile romanelor în scenariile adaptărilor cinematografice ale acestora. Sunt tratate conceptul structurii narative şi cel al subiectului literar. De asemenea se analizează particularităţile procesului restructurării acestor elemente în redarea filmică a romanelor. Proprietăţile lingvistice şi cele literare ale operelor studiate sunt comparate şi contrastate cu versiunile lor cinematografice, accentul fiind pus pe reproducerea figurilor de stil lexicale şi grafice ale prozei literare în scenariul adaptărilor acestora. Scopul studiului este de a determina gradul fidelităţii lingvistice şi contextuale păstrat în filmele bazate pe opere literare. De asemenea sunt luate în consideraţie indiciile lexicale stilistice care contribuie la reproducerea cinematografică a conţinutului operei literare în formă audio – vizuală şi narativă a variantei adaptate.