Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
14 results
Search Results
Item Capcanele gramaticale într-o traducere literară: studiu comparativ-contrastiv (în baza traducerilor operei lui Spiridon Vangheli)(CEP USM, 2024) Zbanț, Ludmila; Duca, Valeria; Gaibu, Natalia; Moțpan, Carolina; Vîntu, OleseaÎn teoria traducerii se pune accentul pe aportul semanticii lexicale la constituirea sensului unui mesaj. Totuși, este important ținut cont de rolul informației gramaticale care operează cu unități semantizate indispensabile pentru exprimarea sensului unui enunț. În căutarea inventarului de resurse de care dispun diverse limbi pentru a exprima enunțuri asemănătoare, se conturează o sistematicitate implicită care se materializează printr-un șir de echivalențe cu un caracter lexical și gramatical. În prezenta cercetare, grupul de autori își propune un studiu comparat și contrastiv al modului în care sunt soluționate o serie de probleme gramaticale în traducerea literară, mai exact în opera scrisă de către Spiridon Vangheli pentru copii și tradusă în mai multe limbi. Încercăm să scoatem la suprafață unele capcane gramaticale care apar în diverse circumstanțe, de exemplu, atunci când ne confruntăm cu problema temporalității sau cea de aspect, adică stare exprimată de verb, spre deosebire de timp; ne referim la modul de utilizare a pronumelui personal, deoarece este știut că limbile sunt departe de a fi uniforme în subdiviziunea pronumelor personale etc. Totodată, analizăm efectele semantice generate de o construcție sintactică în contextul unei traduceri. În atare situații este necesară o atenție deosebită la problemele paralelismelor sintactice, a formei pasive sau a focalizării acțiunii, mai exact, este vorba despre următoarele aspecte: rolul topicii componentelor frazei în limbile engleză, franceză, germană și italiană comparativ cu limba română. Nu sunt trecute cu vederea efectele rezultate din utilizarea contextuală a punctuației în original și în versiunile traduse.Item Stratégies d’adaptation des curricula universitaires en formation des traducteurs aux attentes du marché de travail local et international(CEP USM, 2024) Zbanț, Ludmila; Roșcovan, Nina; Grădinaru, AngelaLes réalités sociales qui cadrent l’activité humaine à l’heure actuelle sont marquées par les présences de la globalisation qui génère de nouveaux types de relations dans tous les secteurs économiques, mais aussi dans la gestion de la santé publique (les pandémies), l’éducation (la tendance à assurer les conditions des mobilités académiques grâce au système des crédits académiques, des doubles diplômes, de l’harmonisation des curricula, etc.). On pourrait donc accepter un monde presque sans frontières au propre et au figuré. Les universités se retrouvent dans la situation d’une coordination de plus en plus aiguillée vers le monde du travail, vers l’internationalisation des formations universitaires qui se veulent très proches des conditions de l’activité professionnelle dans différents secteurs. Nous voulons mettre en valeur les changements qualitatifs qui ont lieu dans les formations universitaires (analyse de l’actualisation et de la mise en place des curricula) des traducteurs et des interprètes de conférences, en particulier au niveau du master. Sans doute, le rôle du numérique s’avère très important et les changements des curricula se produisent indubitablement sous l’impact des réalités sociales nouvelles. Les formations à distance et les plateformes didactiques sont des instruments qui contribuent au bon fonctionnement de ces formations et à l’autonomie des formés, tout cela dans le souci de la construction de l’avenir des futures générations, y compris des professionnels de la traduction.Item QUELQUES STRATÉGIES DE TRADUCTION EN ROUMAIN DES RÉALITÉS DE LA SOCIÉTÉ FRANÇAISE CONTEMPORAINE (À PARTIR DU ROMAN SÉROTONINE DE MICHEL HOUELLEBECQ)(2023) Zbanț, Ludmila; MANOLI, IonLa traduction littéraire connaît à l’heure actuelle des influences visibles dues aux nouvelles réalités qui se créent dans l’espace des relations interhumaines. Si traditionnellement, on mettait l’accent sur le caractère national d’un texte littéraire dépendant de la réalité socioculturelle de son origine, ce qui influençait en effet les compétences requises pour le bon exercice d’un traducteur littéraire, à présent, le choix du cadre conceptuel et respectivement des stratégies de traduction sont fortement influencés par les changements des contenus et des formes des œuvres littéraires et de leur reflet par le biais des courants littéraires enregistrés au niveau global. Les corpus littéraires nous offrent des contenus qui reprennent la perspective transculturelle issue du mouvement de la globalisation dans tous les domaines et celui des belles lettres n’en est pas une exception. Cette constatation pousse vers une réévaluation des principes et des techniques de traduction à appliquer pour ce type de texte et, en premier lieu, nous comprenons que le traducteur doit posséder des connaissances spécifiques, qui vont au-delà des deux langues et deux cultures, parties de la traduction. Dans ces circonstances, la localisation du texte sera conjuguée aux poly-systèmes, c’est-à-dire, l’étude des phénomènes littéraires ainsi que de leurs traductions requiert une perspective internationale, voire mondiale. Le roman Sérotonine de Michel Houellebecq est un modèle de ce type et notre étude visera une approche actualisée des stratégies de traduction à partir des compétences d’un traducteur et de son rapport avec les destinataires de son travail. Literary translation is currently undergoing visible influences due to the new realities that are being created in the area of interhuman relations. If traditionally the emphasis was on the national character of a literary text depending on the socio-cultural reality of its origin, which in fact influenced the skills required for the proper exercise of a literary translator, then nowadays the choice of the conceptual framework and of the translation strategies respectively is strongly influenced by the changes in the contents and forms of the literary works and their reflection through international literary movements. The literary corpus offers us content that reflects the transcultural perspective of globalisation in all fields including literature. This observation leads to a re- evaluation of the principles and techniques of translation to be applied to this type of text and, first of all, we understand that the translator must have specific knowledge that goes beyond the two languages and two cultures that are part of the translation. In these circumstances, the localisation of the text will be combined with polysystems, which means that the study of literary phenomena as well as their translation requires an international, even global perspective. Michel Houellebecq’s novel Serotonin is a model of this type, and our study aims at an updated approach of translation strategies based on the translator’s skills and his/ her relationship with the recipients of his/ her work.Item LA NÉONYMIE SANS FRONTIÈRES DANS LA TERMINOLOGIE DE LA COVID-19: CRÉATIVITÉ ET FONCTIONNEMENT(CEP USM, 2023) Zbanț, Ludmila; David, AlaDans les conditions de la pandémie sanitaire qu’a traversé l’humanité durant ces dernières années, nous pouvons remarquer l’émergence de nouvelles tendances ayant le but de refléter dans les langues du monde les concepts issus de l’évolution globale des phénomènes pandémiques, matérialisés dans une terminologie à prédominance néologique ou néonymique qui implique la créativité linguistique, tout en respectant les apports et les résultats des travaux terminologiques antérieurs. Ce constat explique l’intérêt porté aux directions de recherches terminologiques moins abordées jusqu’à présent, notamment celles liées aux tendances d’internationalisation de la terminologie, en particu- lier dans le domaine de la santé publique, afin d’assurer une communication efficace dans l’un des champs sociaux à vocation particulièrement importante dans les conditions d’une pandémie.Item FUNCȚIA FIGURATIVĂ A ANALOGIEI ÎN DENUMIRILE DE PÂINE(Editura USM, 2024) Zbanț, LudmilaThe research on the issue of bread names falls within the area of socio-cultural realities and reflects the way in which the cognitive and linguistic picture of the world has been created in Romanian and French-speaking societies. As a staple food of any society, bread has undergone numerous evolutions both in material and imaginary terms, as each ethnoculture has distinguished itself in its own way in the recipe for the preparation of this food, but also in the way of naming bread. This is in direct relation to national traditions and customs or in accordance with certain daily activities of the bearers of the language and culture concerned. In the article below we have tried to analyse the more specific trends that have emerged in the Romanian and French cultures in relation to the subject announced in the title.Item EFECTELE PRAGMATICE ȘI INTERCULTURALE ALE FUNCȚIONĂRII TERMENILOR DIN DOMENIUL GASTRONOMIEI ÎN TEXTUL LITERAR (ÎN ROMANUL LUI MICHEL HOUELLEBECQ „SÉROTONINE” ȘI ÎN TRADUCEREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ)(CEP USM, 2023) Zbanț, LudmilaSubiectul propus în comunicarea noastră, bazat pe romanul „Sérotonine” de Michel Houellebecq, are în centru examinarea efectelor pragmatice de ordin cultural, istoric, spațial ș.a. rezultate din conlucrarea într-un text literar a două tipuri de informații: estetică și specializată. În contextul traducerii, o atare co-funcționare pune în evidență efortul dublat sau chiar triplat al traducătorului în intenția de a păstra în textul tradus cele mai fine nuanțe ale interferențelor de conținut literar-specializat și ale efectelor produse asupra destinatarului originalului în vederea transmiterii cât mai fidele a conținuturilor respective către destinatarul-țintă. Vorbim și despre condiția pusă în fața traducătorului de a poseda suficiente competențe pentru transferul intercultural și interlingual al unui amalgam informațional dintr-o limbă-cultură sursă într-o limbă cultură țintă, în special în condițiile operării cu un tip de informație puternic marcată de realitățile culturale ale unui spațiu cultural, social și lingvistic, cum este cea din domeniul gastronomiei. Procesul de traducere pornește de la o abordare cognitivă a informației specializate, care pretinde a nu fi marcată de valori conotative, tocmai spre extragerea unor atare valori, generate în textul literar ca urmare a efectelor pragmatice produse de informația specializată inserată în cadrul literar. Putem vorbi despre intenția de a introduce cititorului în contextul concret ale operei literare, concretizarea situației în care se desfășoară acțiunea, caracterizarea personajelor etc. Demersul interpretativ motivează traducătorul să fie conștient în alegerea semnificațiilor potrivite pentru acest substrat funcțional în vederea obținerii efectelor pragmatice comparabile cu cele din original, dar și pentru a evita niște erori de traducere care ar putea afecta calitatea produsului final al operației respective.Item LA TRADUCTION CONSÉCUTIVE: NOTES DE COURS(CEP USM, 2020) Grădinaru, Angela; Zbanț, LudmilaAceste note de curs sunt destinate studenţilor ciclului I, Licenţă, de la domeniul general de studii Filologie, specialitatea Traducere şi interpretare. Limba franceză şi engleză şi dezvoltă competenţe prevăzute de curriculumul universitar la disciplinele de specialitate Traducerea consecutivă din limba franceză în limba română a discursului juridic/Traducerea consecutivă din limba franceză în limba română a discursului economic (semestrul IV); Traducerea consecutivă din limba română în limba franceză (semestrul V), cât şi diverselor persoane dornice de a dobândi abilitatea de traducere orală din limba franceză în limba maternă şi din limba maternă în limba franceză. Notele de curs, scrise în limba franceză, au ca scop să dezvolte competenţe şi deprinderi de traducere consecutivă, oferind o serie de aspecte teoretice şi practice pentru formarea abilităţii de înţelegere a noţiunilor de bază ale acestui tip de traducere. Lucrarea ne oferă o imagine relevantă asupra complexităţii disciplinei date în contextul actual al procesului de traducere. Cursul Traducerea consecutivă are atât un conţinut teoretic, cât şi unul aplicativ, care are drept scop formarea competenţelor şi abilităţilor de traducere consecutivă în baza textelor din domeniile juridic, economic, sociopolitic, mediului. Este un curs de introducere în aspectele ce vizează interpretarea orală a discursului. Cursul dat este axat pe studierea tipologiilor de texte destinate pentru traducerea orală din domeniile juridic, economic, sociopolitic, mediului şi familiarizarea studenţilor cu tehnicile şi metodele de traducere consecutivă. O deosebită atenţie se va acorda analizei terminologice a textelor, interpretării mesajului specializat, întocmirii glosarelor bilingve, traducerea consecutivă a diferitelor tipuri de texte orale (discursuri, interviuri, secvenţe video şi audio).Item MIHAIL KOGĂLNICEANU – UN DES PLUS BRILLANTS REPRÉSENTANTS DE LA CULTURE FRANÇAISE DANS LES PRINCIPAUTÉS DANUBIENNES (XIX-ème siècle)(CEP USM, 2007) Macarov, Alexandra; Zbanț, Ludmila; Axenti, EfrosiniaPrezentul articol se referă la activitatea lui Mihail Kogălniceanu, politician, ministru, scriitor, promotor al francofoniei în Principatele Dunărene şi a imaginii lor în Europa Occidentală din secolul al XIX-lea. „N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întîiul tron din lume”, afirma la Luneville, în Franţa, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX-lea”. A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru şi, mai târziu, ministru de externe. A jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 şi în lupta pentru Unirea Principatelor Române. Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit pasionat, M.Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentaţi reprezentanţi ai generaţiei sale. În rândurile ce urmează, ne-am propus să transmitem imaginea lui Mihail Kogălniceanu desprinsă din dicţionarele enciclopedice franceze, care se referă la personalitatea sa.Item LE JEU DE LANGUES ET DE MOTS DANS L’ESPACE LINGUISTIQUE DE LA VILLE(CEP USM, 2018) Zbanț, LudmilaL’intérêt pour le co-fonctionnement de l’espace linguistique d’une ville et sa réception par les destinataires de cet espace, les citadins, est de plus en plus présent dans les recherches linguistiques et pragmatiques actuelles. Dans cet article nous ciblons l’attention sur les effets sémantiques et pragmatiques du jeu de langues et de mots souvent utilisé dans le but de susciter la curiosité et l’intérêt des habitants d’une ville sur différents aspects sociaux, économiques ou culturels, véhiculés par l’affichage publicitaire ou informatif. La compréhension du message construit par le biais de ce procédé déclenche de nombreux procédés cognitifs chez son destinataire en les approchant grâce aux efforts interprétatifs qui en surgissent. Le jeu de langues et de mots fait surgir une grande diversité de procédés textuels assistés souvent par des images. Nous assistons aussi à une «hybridation» des langues qui produisent des effets de jeu, partant de la condition de la connaissance des langues impliquées dans ces nouvelles formations linguistiques. Il faut aussi prendre en calcul les couleurs, l’écriture du texte, le co-positionnement image-texte etc.Item EMILIAN GALAICU-PĂUN – POET, WRITER, ESSAYIST, AND ROMANIAN LANGUAGE TRANSLATOR(CEP USM, 2017) Zbanț, LudmilaOur presentation deals with the analysis of Emilian Galaicu-Păun’s approach to the translation of two novels written by Michel Pastoureau “Blue: The History of a Colour”, translated in 2006 and “Black: The History of a Colour”, translated in 2012, both versions published by the “Cartier” Publishing House, where the author of the translations has been editor-in-chief for many years. Our aim is to compare the two translations of the novels that revolve round one similar nucleus: a symbolic experience of the history of Europe performed by the same author, in order to observe how Galaicu-Păun, the translator, perceives the original works from a temporal and spatial distance, as well as his inspiration that helps, Galaicu-Păun, the poet and writer, interpret them for the Romanian reader.