Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
4 results
Search Results
Item Capcanele gramaticale într-o traducere literară: studiu comparativ-contrastiv (în baza traducerilor operei lui Spiridon Vangheli)(CEP USM, 2024) Zbanț, Ludmila; Duca, Valeria; Gaibu, Natalia; Moțpan, Carolina; Vîntu, OleseaÎn teoria traducerii se pune accentul pe aportul semanticii lexicale la constituirea sensului unui mesaj. Totuși, este important ținut cont de rolul informației gramaticale care operează cu unități semantizate indispensabile pentru exprimarea sensului unui enunț. În căutarea inventarului de resurse de care dispun diverse limbi pentru a exprima enunțuri asemănătoare, se conturează o sistematicitate implicită care se materializează printr-un șir de echivalențe cu un caracter lexical și gramatical. În prezenta cercetare, grupul de autori își propune un studiu comparat și contrastiv al modului în care sunt soluționate o serie de probleme gramaticale în traducerea literară, mai exact în opera scrisă de către Spiridon Vangheli pentru copii și tradusă în mai multe limbi. Încercăm să scoatem la suprafață unele capcane gramaticale care apar în diverse circumstanțe, de exemplu, atunci când ne confruntăm cu problema temporalității sau cea de aspect, adică stare exprimată de verb, spre deosebire de timp; ne referim la modul de utilizare a pronumelui personal, deoarece este știut că limbile sunt departe de a fi uniforme în subdiviziunea pronumelor personale etc. Totodată, analizăm efectele semantice generate de o construcție sintactică în contextul unei traduceri. În atare situații este necesară o atenție deosebită la problemele paralelismelor sintactice, a formei pasive sau a focalizării acțiunii, mai exact, este vorba despre următoarele aspecte: rolul topicii componentelor frazei în limbile engleză, franceză, germană și italiană comparativ cu limba română. Nu sunt trecute cu vederea efectele rezultate din utilizarea contextuală a punctuației în original și în versiunile traduse.Item QUELQUES STRATÉGIES DE TRADUCTION EN ROUMAIN DES RÉALITÉS DE LA SOCIÉTÉ FRANÇAISE CONTEMPORAINE (À PARTIR DU ROMAN SÉROTONINE DE MICHEL HOUELLEBECQ)(2023) Zbanț, Ludmila; MANOLI, IonLa traduction littéraire connaît à l’heure actuelle des influences visibles dues aux nouvelles réalités qui se créent dans l’espace des relations interhumaines. Si traditionnellement, on mettait l’accent sur le caractère national d’un texte littéraire dépendant de la réalité socioculturelle de son origine, ce qui influençait en effet les compétences requises pour le bon exercice d’un traducteur littéraire, à présent, le choix du cadre conceptuel et respectivement des stratégies de traduction sont fortement influencés par les changements des contenus et des formes des œuvres littéraires et de leur reflet par le biais des courants littéraires enregistrés au niveau global. Les corpus littéraires nous offrent des contenus qui reprennent la perspective transculturelle issue du mouvement de la globalisation dans tous les domaines et celui des belles lettres n’en est pas une exception. Cette constatation pousse vers une réévaluation des principes et des techniques de traduction à appliquer pour ce type de texte et, en premier lieu, nous comprenons que le traducteur doit posséder des connaissances spécifiques, qui vont au-delà des deux langues et deux cultures, parties de la traduction. Dans ces circonstances, la localisation du texte sera conjuguée aux poly-systèmes, c’est-à-dire, l’étude des phénomènes littéraires ainsi que de leurs traductions requiert une perspective internationale, voire mondiale. Le roman Sérotonine de Michel Houellebecq est un modèle de ce type et notre étude visera une approche actualisée des stratégies de traduction à partir des compétences d’un traducteur et de son rapport avec les destinataires de son travail. Literary translation is currently undergoing visible influences due to the new realities that are being created in the area of interhuman relations. If traditionally the emphasis was on the national character of a literary text depending on the socio-cultural reality of its origin, which in fact influenced the skills required for the proper exercise of a literary translator, then nowadays the choice of the conceptual framework and of the translation strategies respectively is strongly influenced by the changes in the contents and forms of the literary works and their reflection through international literary movements. The literary corpus offers us content that reflects the transcultural perspective of globalisation in all fields including literature. This observation leads to a re- evaluation of the principles and techniques of translation to be applied to this type of text and, first of all, we understand that the translator must have specific knowledge that goes beyond the two languages and two cultures that are part of the translation. In these circumstances, the localisation of the text will be combined with polysystems, which means that the study of literary phenomena as well as their translation requires an international, even global perspective. Michel Houellebecq’s novel Serotonin is a model of this type, and our study aims at an updated approach of translation strategies based on the translator’s skills and his/ her relationship with the recipients of his/ her work.Item EFECTELE PRAGMATICE ȘI INTERCULTURALE ALE FUNCȚIONĂRII TERMENILOR DIN DOMENIUL GASTRONOMIEI ÎN TEXTUL LITERAR (ÎN ROMANUL LUI MICHEL HOUELLEBECQ „SÉROTONINE” ȘI ÎN TRADUCEREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ)(CEP USM, 2023) Zbanț, LudmilaSubiectul propus în comunicarea noastră, bazat pe romanul „Sérotonine” de Michel Houellebecq, are în centru examinarea efectelor pragmatice de ordin cultural, istoric, spațial ș.a. rezultate din conlucrarea într-un text literar a două tipuri de informații: estetică și specializată. În contextul traducerii, o atare co-funcționare pune în evidență efortul dublat sau chiar triplat al traducătorului în intenția de a păstra în textul tradus cele mai fine nuanțe ale interferențelor de conținut literar-specializat și ale efectelor produse asupra destinatarului originalului în vederea transmiterii cât mai fidele a conținuturilor respective către destinatarul-țintă. Vorbim și despre condiția pusă în fața traducătorului de a poseda suficiente competențe pentru transferul intercultural și interlingual al unui amalgam informațional dintr-o limbă-cultură sursă într-o limbă cultură țintă, în special în condițiile operării cu un tip de informație puternic marcată de realitățile culturale ale unui spațiu cultural, social și lingvistic, cum este cea din domeniul gastronomiei. Procesul de traducere pornește de la o abordare cognitivă a informației specializate, care pretinde a nu fi marcată de valori conotative, tocmai spre extragerea unor atare valori, generate în textul literar ca urmare a efectelor pragmatice produse de informația specializată inserată în cadrul literar. Putem vorbi despre intenția de a introduce cititorului în contextul concret ale operei literare, concretizarea situației în care se desfășoară acțiunea, caracterizarea personajelor etc. Demersul interpretativ motivează traducătorul să fie conștient în alegerea semnificațiilor potrivite pentru acest substrat funcțional în vederea obținerii efectelor pragmatice comparabile cu cele din original, dar și pentru a evita niște erori de traducere care ar putea afecta calitatea produsului final al operației respective.Item RAPORTURI SEMANTICO-PRAGMATICE ÎN TRADUCEREA LITERARĂ DIN LIMBA FRANCEZĂ ÎN ROMÂNĂ(CEP USM, 2015) Zbanț, LudmilaÎn articol examinăm, în special, viziunile academicianului Nicolae Corlăteanu ce ţin de funcţionarea limbii în dimensiune istorică şi socială. Aspectele respective au o repercusiune directă asupra unor probleme de traducere literară, analizate în diverse studii traductologice contemporane.