Facultatea de Litere / Faculty of Letters

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10

Browse

Author: search.filters.author.Lifari, VioricaStart date: 2010

Search Results

Now showing 1 - 10 of 21
  • Thumbnail Image
    Item
    SOZIOLINGUISTIK DER DEUTSCHEN UND ENGLISCHEN SPRACHEN = SOCIOLINGUISTICS IN THE GERMAN AND ENGLISH LANGUAGES: SUPORT DE CURS
    (Editura USM, 2023) Corcevschi, Svetlana; Lifari, Viorica; Țeplic, Tatiana
    Suportul de curs “Sociolingvistica limbilor germană și engleză” este elaborat conform curriculumului actual la aceste discipline. Cursul este destinat studenţilor ciclului I, Licență, de la domeniul general de studii Științe ale Educației, specialitățile Limba germană și engleză și Limba engleză şi franceză, și este predat în limbile germană și engleză corespunzător. De asemenea pot beneficia de acest curs și studenţii care învață limbile germană și engleză ca idiom de bază și cei care își propun să studieze aceste limbi în mod opţional. Cursul presupune familiarizarea cu specificul funcţionării limbilor germanice contemporane în societate şi metodele de investigare ale limbii utilizate în domeniul sociolingvisticii. Obiectivele cursului sunt axate pe aprofundarea cunoştinţelor studenţilor despre limbă şi funcţia ei în societate, politica de planificare a limbii, factorii ce influenţează utilizarea diferitelor registre ale limbii, variaţii sociale şi geografice, dar și uzul individual al limbajului, cum ar fi: identitatea lingvistică, conștiința lingvistică, ideologia lingvistică, prestigiul limbii. Cursul constă din unități urmate de diverse exerciții de comprehensiune, aplicare și integrare a cunoștințelor obținute. Fiecare unitate are o structură omogenă, începându-se cu obiective și este alcătuită din conspecte elaborate în baza manualelor moderne de sociolingvistică. Suportul de curs se încheie cu modele de teste, propuneri de proiecte pentru lucru individual și o listă bibliografică.
  • Thumbnail Image
    Item
    SMILE AS A MEANS OF INTERCULTURAL COMMUNICATION
    (CEP USM, 2022-03-25) Lifari, Viorica
    Zâmbetul este o modalitate de interacțiune umană sau mai bine zis, un mijloc de a comunica non-verbal. S-ar părea că acest mijloc este universal odată ce aparține omului, care reacționează la varii evenimente din mediul înconjurător emanând diferite emoții, iar zâmbetul asociidu-se cu bucuria sau veselia. Însă, din studiile savanților psihologi, culturologi, antropologi, soci- ologi și lingviști notăm că fiecare cultură modelează situații sau creează nor- me de punere în aplicare a zâmbetului, fiecare cultură ascunzând un secret al zâmbetului său. În lucrarea propusă facem un studiu al zâmbetului la nivel intercultural atât în baza cercetărilor sociologice și antropologice interculturale existente, cât și analizând mijloace lingvistice precum grupuri de sinonime, proverbe și zicători din limbile engleză, română și rusă pentru a identifica modelul cultural sau varii paternuri cu care un popor asociază zâmbetul pentru a ține conversații la nivel intercultural și a interpreta corect comportamentul interlocutorului străin într-un context cultural-specific.
  • Thumbnail Image
    Item
    SEMANTICS OF THE AFFECTIVE WORDS AS PART OF THE EMOTIVE LEXICON
    (CEP USM, 2023) Lifari, Viorica
    Various psycholinguistic studies claim that the language is emotive and there is not a single tongue that would contain an emotionally neutral lexicon. The immediate issue connected to it is whether the emotive meaning of a word can render a concept or a notion. Having determined that the emotive components of a word can render concepts, we will proceed with the study of a word emotive meaning. According to Professor V. Shakhovsky we distinguish four types of word emotive semantics: the conceptual/notional meaning, the denotative one, the emotive meaning proper which refers to the comparison of a concrete emotive word with a concrete social emotion expressed by the subject and the last type of meaning is the functional semantic one. It is found in typical social situations recognized by the individual and associated with an emotive word used to denote it. At the same time V. Shakhovsky identifies words with different types of emotive meaning status. They are: words with a denotative emotive meaning status (affective words), those with an optional or additional emotive meaning status (the connotatives), and words with a potential emotive meaning status. In the given paper we analyze the semantics of affective words associated with certain social situations used in “Memories from my Boyhood”, Stories and Tales by Ion Creangă in Romanian, English and Russian.
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    CONCEPTUL EMOTIV AL TEXTULUI
    (CEP USM, 2018) Lifari, Viorica
    Emotivitatea este o componentă integrală a textului. Aceasta se observă la două niveluri ale textului: la cel de conţinut şi la cel de exprimare. Conţinutul emotiv apare în părţile de bază ale textului, ceea ce înseamnă că se include în partea cognitivă a textului şi în strategia pragmatică utilizată de autor. La nivel de exprimare emotivitatea este lineară şi apare în text fiind redată de mijloacele lingvistice şi textuale ce marchează emoţii. Emotivitatea se regăseşte în texte ce reprezintă toate stilurile funcţionale de bază ale textului literar (ştiinţific, de afaceri, publicitar, artistic), însă specificul emotivităţii e determinat cu ajutorul noțiunilor fundal emotiv, tonalitate emotivă şi expresie emotivă. Scopul acestei lucrări este de a determina parametri emotivităţii textuale, iar cerce- tarea se bazează pe teoriile savanţilor V. Shakhovschy, S. Ionova, V. Bolotov, C. Caffi, W. Janney şi K. Oatley.
  • Thumbnail Image
    Item
    CONCEPTUL SOCIAL RUŞINE REFLECTAT ÎN TABLOUL LINGVISTIC AL LUMII RUSE
    (CEP USM, 2019) Lifari, Viorica
    Studiul lingvistic al emoţiilor este o temă discutată pe larg în lingvistica contemporană. Mai mult, cercetările în acest domeniu seelaborează în plan intercultural şi interdisciplinar, fapt care oferă acestor investigaţii o profunzime şi o obiectivitate. Lucrarea de faţă pune în discuţie conceptele sociale şi personale ruşine şi bunul-simţ reflectate în tabloul lingvistic al lumii ruse. Ca bază metodologică e folosită abordarea antropocentrică, metoda analizei semice şi a scenariului cognitiv-prototipic (descris de limbajul semantic natural). Materialul analizat e compus din aforisme, ce includ lexemele стыд şi совесть, autori ale cărora sunt scriitori ruşi clasici şi contemporani.
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    METHODOLOGICAL GUIDE TO MEDIA AND INTERCULTURAL COMMUNICATION
    (CEP USM, 2021) Lifari, Viorica; Gheorghiță, Elena
    Acest ghid metodic este destinat studenţilor ciclului II şi profesorilor ca bază la cursul „Comunicare mediatică şi interculturală” care este parte din planul de învăţământ la programul de master Comunicare Multilingvă, Management Intercultural şi Limbaje de Afaceri al secţiei de engleză la Departamentul Lingvistică Germanică şi Comunicare Interculturală, din cadrul Facultăţii de Litere, Secţia Limbi Străine a Universităţii de Stat din Moldova.
  • Thumbnail Image
    Item
    TABLOUL LINGVO-CULTURAL AL EMOTIILOR EXPRIMATE DE ENGLEZI LA FUNERALII
    (Academia de Administrare Publică, 2016) Lifari, Viorica
  • Thumbnail Image
    Item
    CONCEPTUALIZAREA TIPICĂ A RUȘINII ÎN LIMBA ENGLEZĂ ȘI ÎN CULTURA ANGLOFONĂ
    (2019) Lifari, Viorica
    În studiile consacrate conceptelor emotive, la nivel psihologic și sociolingvistic, deseori se pune în evidență că lumea anglofonă reprezintă o cultură de tip „vinovăție”, spre deosebire de culturile de tip „rușine”, precum cele colectiviste. Această ipoteză propusă de savanții notorii care au studiat conceptele sociale emotive a servit ca un imbold pentru elaborarea studiului de față. În cadrul acestuia am determinat diferențele dintre culturile de tip individualist, orientate spre vinovăție și cele de tip colectivist, orientate spre rușine. Mai mut, ne am axat pe evaluarea conceptului cultural specifical lumii anglofone, precum „embrrassment” (jena, dar și alte sensuri în limba română), și am determinat contextele culturalespecifice și scenariile cognitiv-prototipice în care apare lexemul care denumește acest concept și echivalenții acestuia în română, ce se dovedesc a fi lexical și semantic mai variați.Cu acest scop analizăm contexte preluate din baza de date British National Corpora, care conține exemple selectate din literatura artistică engleză.