Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
5 results
Search Results
Item ETAPES IMPORTANTES DE L’EVOL UTION CURRICULAIRE DANS LA REPUBLIQUE DE MOLDOVA(CEP USM, 2011) Tulbure, Tatiana; Guţu, IonPe parcursul ultimului deceniu s-au produs schimbări esenţiale în învăţământul din Republica Moldova. În primul rând, s-a schimbat modul de abordare a procesului educaţional, acesta cunoscând patru etape de evoluţie: proiectare- predare-învăţare-evaluare. Totodată, învăţământul informativ-reproductiv de adineaori a fost substituit cu cel formativ-dezvoltativ, fiind elaborate, revizuite şi modernizate curricula şi manualele de limbi străine. În aspectul dominantei educative, sistemul de formare a trecut de la o centrare pe elev şi obiective la o centrare pe elev şi competenţe. În studiul nostru vom vedea că existăşi alte eventuale centrări (pe metoda predării, pe profesor, pe evaluare etc.), care au un rol important în actul educaţional. Scopul comunicării consistă în elucidarea etapelor evoluţiei curriculare, în dezvăluirea dominantei educative şi în analiza curriculei, care au stat şi stau la baza sistemului nostru de învăţământ.Item DIMENSIONS SEMANTICO-FONCTIONNEL LES DE LA QUESTION RHETORIQUE(CEP USM, 2011) Cainac, Diana; Guţu, IonDacă întrebările retorice au suscitat un viu interes din partea lingviştilor preocupaţi de sintaxă, în ultimul timp acest interes este dovedit şi din partea logicienilor şi a pragmaticienilor. Astfel, se deschide o nouă etapă în studiul întrebărilor retorice prin dimensiunea analizei funcţonale (funcţiile comunicative), semantice (semnificaţiile gramaticale), logico-gramaticale (natura logică a întrebărilor retorice), pragmatice (contextul, emiătorul, interlocutorul etc.).Item DIMENSION DIACHRONIQUE ET SY NCHRONIQUE DU SON FRANÇAIS Ə MUET(CEP USM, 2011) Guţu, IonProblematica abordată în articol a fost supusă discuţiilor în cadrul seminarului ştiinţific interuniversitar consacrat centenarului din ziua naşterii lingvistului sovietic R.Budagov. Alături de alte subiecte importante vizând activitatea distinsului savant romanist, cum ar fi norma lingvistică şi literară, istoria limbilor romanice şi evoluţia stilurilor literare, evoluţia internă a limbii şi cercetarea comparată a limbilor, elaborarea dicţionarelor şi polisemia limbii, comunicarea în cauză a ţintit dimensiunea diacronică şi sincronică a sunetului francezə zis mut. Apărut ca rezultat al evoluţiei de la latin ăspre franceză a unor sunete în varii poziţii în cadrul cuvântului latin, inclusiv în variantă neetimologică, sunetul əmut are în cadrul limbii franceze contemporane şi al varietăţilor ei francofone valori de ordin atât fonetic sau prozodic, cât şi morfologic şi poetic.Item DIMENSIONS SYSTÉMIQUE ET ÉNONCIATIVE DES PRONOMS PERSONNELS DU FRANÇAIS CONTEMPORAIN(CEP USM, 2010) Bosîi, Tatiana; Guţu, IonPrezentul articol este o prezentare amplă a pronumelui personal abordat atât din perspectivă sistemică (definiţie, specificităţi categoriale, tipologie), cât şi funcţională, în cadrul enunţării în sintagmatica propoziţiei şi a frazei limbii franceze.Totodată,pronumele personal poate să facă referinţă şi la coerenţa semantică a textului prin multiple valenţe substitutive, ceea ce îi imprimă un important rol nu numai la nivel de propoziţie/frază, dar şi la nivel de text. Această coerenţă semantică este realizată prin examinarea problematicii referentului în funcţie de specificul textului, raportul dintre autor, narator şi personaj ş.a.Item LA CONTEXTIQUE: ÉPISTÉMOLOGIE ET NIVEAUX DE STRUCTURATION(CEP USM, 2010) Varta, Valeria; Guţu, IonPrezentul articol îşi propune să delimiteze câmpul epistemologic şi funcţional al contexticii, examinată eventual ca ştiinţă despre context sau ca totalitate a situaţiilor extralingvistice. Acţiunea de a vorbi şi comunica, de a exprima gândurile şi dorinţele apare ca un proces destul de complex, în care intervin factori multipli ce se completează şi se intercondiţionează. Contextul se impune ca unul dintre cei mai importanţi şi mai problematici factori. Anume acest fapt a motivat alegerea studierii contextului, dar a fost şi cauza insuficienţei cercetării categoriei în cauză în limba franceză contemporană.