Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
18 results
Search Results
Item Eminescu, lumea valorilor și noi, postmodernii(2025) Grati, Aliona; Cimpoi, MihaiDialogul realizat de Aliona Grati cu academicianul Mihai Cimpoi, cunoscut ca eminescolog, pune în discuție aspectele neexplorate ale operei eminesciene, cum ar fi filosofia și axiologia lui Eminescu, subliniind necesitatea de a studia în profunzime publicistica și poeziile inedite ale poetului. Se menționează că, în ciuda cercetărilor realizate, există încă zone în eminescologie care așteaptă să fie investigate, în special în ceea ce privește impactul filosofic și estetic al operei. De asemenea, în cadrul acestei discuții, Mihai Cimpoi reflectează asupra mitului Eminescu, considerându-l un fenomen în continuă dezvoltare, legat de idealurile romantismului și de viziunea filosofică profundă asupra lumii. Se subliniază importanța înțelegerii operei eminesciene prin prisma contrastelor și armonizării contrariilor, elemente esențiale ale gândirii poetului. În plus, se evidențiază influența academicianului Mihai Cimpoi asupra formării unor cercetători și asupra dezvoltării eminescologiei, mai ales în orașele și centrele academice din România și Republica Moldova.Item „Limba noastră e aleasă...” O evocare a evenimentelor istorice: Anno Domini 1989(2024) Grati, Aliona; Hadârcă, IonDialogul cu Ion Hadârcă, membru corespondent al Academiei de Științe, membru de onoare al Academiei Române, conducător al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, poet, participant și animator al evenimentelor de emancipare națională de la sfârșitul anilor ’80 în RSSM, are ca temă fenomenul limbii române în spațiul din dreapta Prutului. Martor ocular al evenimentelor, Ion Hadârcă reconstituie etapele principale care au apropiat decizia de la 31 august 1989 privind limba de stat și alfabet și declarația de Independență a Republicii Moldova. De atunci au trecut 35 de ani, un timp al bifurcării lingvistice, cu școli, manuale, programe liceale și universitare de limbă română și istorie a românilor, de sincronizare la valorile spirituale românești și totodată de război hibrid, cu presiune mediatică din afară, blocade economice și ingerință obraznică în treburile firavei noastre suveranități statale.Item IRAIDA CONDREA: CONTRIBUȚII LA VALORIFICAREA SPAȚIULUI CULTURAL URBAN(CEP USM, 2024-10-25) Grati, AlionaÎn acest articol ne propunem să evidențiem câteva contribuții ale doamnei Iraida Condrea la valorificarea spațiului cultural urban în cadrul Programului de Stat „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii”, desfășurat între anii 2000 și 2023. Proiectul a întrunit specialiști din filologie, studiul artelor, istorie, biblioteconomie, turism și muzeologie, care au realizat lucrări cu caracter interdisciplinar, operând metode moderne pentru cercetarea spațiului urban și configurarea imaginilor reprezentative ale orașelor din Republica Moldova. Doamna Iraida Condrea a abordat aspecte sociolingvistice și interculturale ale spațiului urban, analizând felul în care se reflectă timpul și ideologia în microtoponimia urbană, în urbanonime, pe exemplele orașelor Chișinău și Bălți, alcătuind un traseu turistic care presupune vizitarea a cinci biserici din centrul istoric al orașului Chișinău și, mai ales, contribuind, cu propriile amintiri sau cu înregistrarea unor mărturii ale semenilor săi, la configurarea imaginii orașelor Chișinău și Bălți.Item CULTURA PROMOVĂRII IMAGINII ORAȘELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA PRIN ARTĂ ȘI MITOPOETICĂ. O ETAPĂ SAU FINALUL?(2024) Grati, Aliona; Procop, NataliaDialogul de față este despre rezultatele Programului de Stat „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii, 20.80009.0807.19”, care s-a desfășurat, la Chișinău, la Universitatea de Stat din Moldova, între anii 2020-2023. Proiectul a avut un caracter interdisciplinar întrunind cercetători care și-au desfășurat activitatea la diferite institute de cercetare și de cultură, persoane specializate în filologie, studiul artelor, istorie, biblioteconomie, turism, muzeologie. Ideea de care s-au condus cercetătorii în acest proiect a fost să se realizeze o cercetare comună pe o temă necesară societății și statului nostru, care să facă față, pe de o parte, unor probleme societale și să dovedească, pe de altă parte, eficiența unui dialog interdisciplinar autentic. Timp de patru ani s-a lucrat cu entuziasm și s-au obținut multe și frumoase rezultate, atât în formă de publicații, cât și organizând o serie de evenimente culturale de anvergură. Ceea ce își propun autoarele dialogului este să rezume ipotezele, obiectivele și cele mai importante rezultate ale proiectului, precum și să convingă guver- nul, comunitatea academică și societatea de importanța continuării lui.Item Item O NARAȚIUNE ISTORICĂ REPREZENTATIVĂ ȘI EDIFICATOARE DESPRE CHIȘINĂU(2022) Grati, AlionaItem IMAGINEA INSTITUȚIEI REGALE A ROMÂNIEI ÎN CULTURA POPULARĂ A BASARABENILOR(CEP USM, 2022) Grati, AlionaIn this article we have tried too show, starting from a corpus of literary texts, what meant, how he was perceived, imagined and especially how King Mihai was told in stories, implicitly royalty, by the Bessarabians after a period of a few decades of interdictions on the subject. More exactly, we set out to follow the representation of King Mihai in the literature which was produced by the ones that nowadays live in the geographical range which was once the Bessarabia province of the Romanian Kingdom. We are using the notion of "literature" in its larger sense, including the entire variation from the popular culture creations (the folk texts which appeared in the age of King Mihai, recited even today by the seniors, the evocations of the eyewitnesses), to the cultured literature written recently (memos, journals, novels). We have accompanied the commentaries of the texts with descriptions of the historic context which caused those creations.Item CHIŞINĂUL DE LA 1919 ÎN NOTELE DE CĂLĂTORIE ALE AMERICANULUI JOHN KABA ŞI ALE FRANCEZULUI EMMANUEL DE MARTONNE(2023) Grati, AlionaArticolul punctează reprezentările pe care le-a avut orașul Chișinău, la puțin timp după Unirea Basarabiei cu România, în notele scrise de americanul John Kaba și francezul Emmanuel de Martonne. Occidentalii l-au vizitat la 1919, iar descrierile și informațiile lor erau menite să informeze populația țărilor lor privind diferite aspecte, de la cele economice, la cele politice și culturale. Deși își propuneau să realizeze un studiu, reprezentările lor nu erau întotdeauna aride, implicând atitudini estetice. Considerăm că unele pasaje fixează imagini reprezentative și sintetice ale perioadei, îmbogățind astfel colecția imagologică a capitalei Basarabiei interbelice. De pildă, Emmanuel de Martonne vedea un Chișinău cu străzi largi ce se intersectau în unghiuri drepte, edificii şi parcuri frumoase, cu magazine şi muzee. Această viziune dovedea, după el, o sensibilitate urbană modernă europeană.Item „FIȚI BINEVENIȚI LA NOI ÎN CHIŞINĂUL ROMÂNESC!” REGELE FERDINAND ŞI REGINA MARIA ÎN CAPITALA BASARABIE(2021) Grati, AlionaArticolul prezintă cele două vizite ale primului cuplu regal al României Mari, Ferdinand I și Maria, în capitala Basarabiei, Chișinău. Prima vizită a avut loc între 20 și 23 mai 1920, înainte de recunoașterea României Mari de către puterile internaționale. Regele Ferdinand I, regina Maria și principesa Elisabeta au fost însoțiți de prim-ministrul Alexandru Averescu și de directorul Poliției și Siguranței Generale Romulus P. Voinescu. Prezența lor avea caracterul simbolic al autorității regale românești în Basarabia. A fost cel mai important eveniment al orașului Chișinău după Marea Unire. Organizatorii au uzat de toate ritualurile unor asemenea practici internaționale pentru a institui într-un spațiu festiv o nouă solidaritate, o nouă societate. A doua vizită, peste 5 ani, în zilele de 8 și 9 septembrie 1925, regele Ferdinand I și regina Maria, însoțiți de fiii lor principele Carol și principele Nicolae și de nora lor, principesa Elena, au vizitat iarăși Chișinăul, onorându-l cu ocazia inaugurării Expoziției agricoleItem O BIOGRAFIE PORNIND DIN BUZĂU ORAŞUL LUI ALEXANDRU MARGHILOMAN(2021) Grati, Aliona; Nicoară, Marius-Adrian; Toma, ConstantinDialogul cu domnul primar al municipiului Buzău Constantin Toma și domnul doctor în istorie Marius-Adrian Nicoară are un scop propedeutic în tematica acestui supliment al revistei Dialogica, dedicat memoriei lui Alexandru Marghiloman, prim-ministrul al României în perioada martie – octombrie 1918, care a avut un rol determinant în realizarea României Mari, prin Unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România. Constantin Toma, primarul orașului în care s-a născut Alexandru Marghiloman, vorbește despre acțiunile întreprinse de municipalitate în vederea menținerii memoriei lui Alexandru Marghiloman. Istoricul Marius-Adrian Nicoară punctează reperele principale din biografia lui Alexandru Marghiloman, având drept sprijin importante surse documentare