Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
15 results
Search Results
Item L’APPROCHE PRAGMATIQUE DE L’ADJECTIF DANS LE TEXTE PUBLICITAIRE(CEP USM, 2018-10-26) Grădinaru, AngelaObiectul cercetării articolului îl constituie adjectivul în sloganul publicitar. Actualitatea și motivarea temei, valoarea ei teoretică și practică este determinată de prezența adjectivelor în textul publicitar. În acest context, ne propunem să analizăm rolul adjectivului în sloganele publicitare din punct de vedere pragmatic. Astfel, pentru realizarea scopului menționat, vom defini conceptul de publicitate, vom identifica tipurile de publicitate, vom analiza publicitatea ca act de comunicare, vom identifica particularitățile semantico-pragmatice ale sloganului publicitar, vom analiza rolul adjectivului în sloganul publicitar, vom determina tipurile de adjective utilizate în sloganele publicitare. Comunicarea publicitară constituie o sursă a creativității lexicale. Analiza acestui aspect se bazează pe un număr mare de exemple de sloganuri publicitare, care evidențiază rolul și actualizarea adjectivelor în textul publicitar, specificul funcționării adjectivului în textul publicitar și impactul adjectivelor potențial pragmatice asupra consumatorilor.Item ASPECTE DISCURSIV-PRAGMATICE ALE PLEDOARIEI ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ(CEP USM, 2017-03-18) Grădinaru, AngelaThe present study is a discursive-pragmatic approach to pleadings. The aim of the article resides in analysing the legal discourse (pleadings) from the perspective of communicative behaviours and the possibilities of combinations that derive from the interaction of the sender’s choices and coercions. The pleading is a well structured discourse which is presented in an original manner with the purpose of obtaining a desired result – manipulation of the audience. Hence, we analysed the role of argumentation and persuasion in creating a pleading, the fundamental elements of the pleading and the lawyer’s skills in drafting this type of legal discourse. The ability to transpose legal rules into words capable to influence the receiver of the act of communication is proof of the fact that pleading is an art.Item LES ASPECTS SEMANTICO-PRAGMATIQUES DU DISCOURS ELECTORAL(CEP USM, 2016-03-12) Grădinaru, AngelaThe article aims at analyzing the semantico-pragmatic aspects of the electoral discourse. The dynamic study of the electoral discourses is accomplished by means of different perspectives (linguistic, discoursive, pragmatic, semiotic, semantic, sociocultural). The electoral discourse has the purpose to legitimate its social and linguistic power, resorting to an authority that facilitates the persuasion of the electorate. The electoral communication strategies are no longer confined to traditional discursive resources and one constantly resorts to the image resources conveyed through media. Any electoral discourse has a huge impact on the public if it is produced by means of ideas, arguments, terms of public interest that are consequently presented in a direct, persuasive and even violent manner from the linguistic point of view. The relation of interdependence that arises between the elements of speech and image, contributed to shaping a strong tendency to use techniques characteristic of the electoral marketing.Item ROLUL ECHIVALENȚEI ÎN SUBTITRAREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ A COMEDIILOR FRANCEZE(Print-Caro, 2021) Grădinaru, AngelaThe present article represents a study on equivalence in audiovisual translation. A translation should produce the same effect like the original. The difficulties imposed by the translation of French comedies target the transfer of sense and of expressive meaning. The subtitler aims at helping the viewer to overcome the linguistic and cultural barriers. Therefore, the highest difficulty is not represented by the words and word-combinations that do not have an appropriate equivalent in the target-language. Instead, the translation difficulty is represented by the realities they refer to. The aim of audiovisual translation is to create an equivalence between the source-text and the target-text (both have to refer to the same thing). Subtitling means faithful translation of a film dialogue in a language that should be accessible to the audience. Translation is, above all, destined for spectators. To translate means to create “an equivalent” of the original film, that is, a film with the fewest distortions of the content of the original. We refer to an equal exchange value which becomes a negotiable entity. The reader of the translation should be given the same opportunity like the reader of the original. The translator decides about the translation approach and chooses the strategies s/he will use. When translating words and humorous expressions, the translator has to have consideration for the receiver, his age, his linguistic and cultural level. The study illustrates numerous examples from various French comedies subtitled in Romanian.Item UMORUL ÎN COMEDIILE FRANCEZE: A TRADUCE FĂRĂ A TRĂDA EMOȚIA(CEP USM, 2021) Grădinaru, AngelaTraducerea este un proces de comunicare interculturală, o mediatoare între două culturi care transmite o bună parte a culturii Celuilalt. Acest fapt ne determină să regândim rolul elementelor socioculturale din filme, căci una dintre principalele provocări în traducerea audiovizuală rămâne transferul umorului. Acest articol reprezintă un studiu al traducerii umorului și al transformărilor realizate în timpul transferului dintr-o limbă/cultură în alta. Transferul umorului și înțelegerea lui în traducerea audiovizuală poate avea loc la nivel nonverbal (imagini, sunete, efecte sonore) și verbal (expresii umoristice, jocuri de cuvinte). Umorul poate fi condiționat de cuvintele care sunt utilizate intenționat (jocuri de cuvinte), dar și neintenționat; prin urmare, a traduce aceste cuvinte prin înlocuirea lor cu alte cuvinte (sinonime, echivalente) determină uneori pierderea efectului comic al cuvântului. Cuvântul implicat într-o ordine a discursului audiovizual nu urmărește convingerea receptorului, ci obținerea unei emoții estetice care condiționează râsul. Mesajul este interpretat la nivel plurisemiotic prin efortul comun al limbajului verbal și al caracteristicilor nonverbale ale comunicării, adică acțiunile și cuvintele care coexistă simultan în construirea comicului. A traduce înseamnă a crea pentru publicul receptor un „echivalent” al filmului original, adică un film, cu cea mai mică distorsiune posibilă a conținutului din varianta originală. Prin urmare, ne-am propus să analizăm modul în care comicul este tradus pe ecran în comedia La ch’tite famille subtitrată în limba română. Un rol important în procesul transferului revine traducătorului ca expert atât în receptarea, cât şi în producerea umorului, într-un context în care triada imagine/ cuvânt/ sunet trebuie transferată între două culturi. Traducătorul trebuie să identifice intenția celui care râde de celălalt, care ironizează, pentru a fi fidel sursei și pentru a adapta umorul publicului ţintă.Item MIJLOACELE DE ECHIVALARE A ENUNȚURILOR PAREMIOLOGICE ÎN COMEDIILE FRANCEZE SUBTITRATE ÎN LIMBA ROMÂNĂ(CEP USM, 2020) Grădinaru, AngelaAcest articol reprezintă un studiu al proverbelor în traducerea audiovizuală. În comedie, proverbele joacă un rol important în procesul de comunicare al personajelor. Chiar dacă franceza și româna au caracteristici conexe care manifestă o dimensiune universală (definită de lingviști ca frazeologii universale), traducerea paremiilor rămâne o problemă complexă. Dificultățile impuse de paremii vizează transferul sensului și al valențelor expresive. Subtitrorul își propune să ajute tespectatorul să depășească barierele lingvistice și culturale. Prin urmare, cea mai mare dificultate reprezintă nu cuvintele, unitățile de cuvinte, pentru care nu există un echivalent adecvat, ci realitățile la care acestea se referă. Scopul traducerii audiovizuale este de a stabili o echivalență între textul limbii sursă și cel al limbii țintă (ambele trebuie să însemne același lucru), ținându-se cont de un anumit număr de constrângeri. Procesul este complet dacă finalitatea textului vizat coincide cu cea a textului sursă, cu alte cuvinte, dacă primul are aceeași funcție comunicativă într-un context cultural echivalent. Prin urmare, acest studiu va arăta calea de traducere valabilă pentru găsirea echivalentelor paremiologice. Ea constă în aplicarea diferitor tehnici de traducere, ținându-se cont de particularitățile formale, semantice, stilistice, culturale și funcționale ale universului paremiologic. Studiul este ilustrat de numeroase exempleâ din diverse comedii franceze cu subtitrare în limba română.Item LA TRADUCTION CONSÉCUTIVE: NOTES DE COURS(CEP USM, 2020) Grădinaru, Angela; Zbanț, LudmilaAceste note de curs sunt destinate studenţilor ciclului I, Licenţă, de la domeniul general de studii Filologie, specialitatea Traducere şi interpretare. Limba franceză şi engleză şi dezvoltă competenţe prevăzute de curriculumul universitar la disciplinele de specialitate Traducerea consecutivă din limba franceză în limba română a discursului juridic/Traducerea consecutivă din limba franceză în limba română a discursului economic (semestrul IV); Traducerea consecutivă din limba română în limba franceză (semestrul V), cât şi diverselor persoane dornice de a dobândi abilitatea de traducere orală din limba franceză în limba maternă şi din limba maternă în limba franceză. Notele de curs, scrise în limba franceză, au ca scop să dezvolte competenţe şi deprinderi de traducere consecutivă, oferind o serie de aspecte teoretice şi practice pentru formarea abilităţii de înţelegere a noţiunilor de bază ale acestui tip de traducere. Lucrarea ne oferă o imagine relevantă asupra complexităţii disciplinei date în contextul actual al procesului de traducere. Cursul Traducerea consecutivă are atât un conţinut teoretic, cât şi unul aplicativ, care are drept scop formarea competenţelor şi abilităţilor de traducere consecutivă în baza textelor din domeniile juridic, economic, sociopolitic, mediului. Este un curs de introducere în aspectele ce vizează interpretarea orală a discursului. Cursul dat este axat pe studierea tipologiilor de texte destinate pentru traducerea orală din domeniile juridic, economic, sociopolitic, mediului şi familiarizarea studenţilor cu tehnicile şi metodele de traducere consecutivă. O deosebită atenţie se va acorda analizei terminologice a textelor, interpretării mesajului specializat, întocmirii glosarelor bilingve, traducerea consecutivă a diferitelor tipuri de texte orale (discursuri, interviuri, secvenţe video şi audio).Item LES DIFFICULTÉS DE TRADUCTION DE LA LITTÉRATURE POUR LES ENFANTS(CEP USM, 2016) Grădinaru, AngelaItem LA TRADUCTION DE LA COMÉDIE « QU' EST - CE QU'ON A FAIT AU BON DIEU ? » : UNE TRADUCTION SOURCIÈRE OU CIBLISTE?(CEP USM, 2019) Grădinaru, AngelaNotre article focalise sur l’étude de la traduction audiovisuelle qui impliq ue non seulement le transfert du message, du texte, mais aussi le transfert de sa fonction communicative. Tous les travaux portant sur la traduction audiovisuelle démontrent que ce type de traduction consiste en la production d’un texte cible fonctionnel, et le lien entre le texte source et le texte cible est celui qui rend possible l’acte de communication. La traduction est un processus d’analyse d’une situation de communication source et d’un texte source qui sont transférés dans une langue et culture cibles. Le processus est complet si la finalité du texte cible coïncide avec celle du texte source, autrement dit si le premier a la même fonction communicative dans un contexte culturel équivalent. Les sourciers se fient au texte source lors de l’opération de la traduction, tandis que les ciblistes mettent l’accent sur le texte cible qui se sont rendu compte que le texte traduit ne peut pas être isolé du contexte extralinguistique, de la situation d’énonciation. Il faut aussi adapter la traduction en fonctiondu public visé et de ses références culturelles et interculturelles. Le sous-titrage doit être réalisé dans une perspective fonctionnelle. Le sous-titreur doit trouver une méthode de traduction qui donne des gages de qualité, une méthode qui vise à analys er le texte source et le texte cible en vue de trouver des équivalents fonctionnels pour obtenir un texte audiovisuel avec la même fonction communicative dans la culture cible. Il doit posséder non seulement de fortes connaissances linguistiques, mais aussi des connaissances extralinguistiques et encyclopédiques pour déceler l’intention du locuteur. Cette activité d’analyse a été centrée sur l’indentification des difficultés de traduction et de leurs techniques de traduction dans la comédie «Qu'est-ce qu'ona fait au Bon Dieu?»sous-titrée en roumain.Item LA DÉMARCHE TRADUCTOLOGIQUE DE LA TRANSMISSION DE L’HUMOUR ET DE L’IRONIE DANS LE SOUS-TITRAGE DU FILM «BIENVENUE CHEZ LES CH’TIS»(CEP USM, 2018) Grădinaru, AngelaL’objectif principal de cette recherche est d’analyser les particularités de la traduction de l’ironie et de l’humour dans le sous-titrage des films comiques. A l’écran, deux formes d’humour se présentent: l’humour non-verbal (images, sons, bruitages) et l’humour verbal (scripts, scénarios). Ce dernier, faisant partie du texte qui est l’objet même de la traduction, il pose souvent un problème pour les traducteurs de l’audiovisuel. Les mots prêtent parfois à rire par euxmêmes volontairement (calembours, contrepèterie, etc.) ou involontairement (lapsus) et dans ces cas, l’humour naît des mots plus que de leur situation d’énonciation et traduire ces mots en les remplaçant simplement par d’autres mots (synonymes, équivalents) fait perdre la nature comique de l’énoncé. La plupart des problèmes auxquels le traducteur peut se confronter sont à cause des connotations socioculturelles. Car la principale difficulté d’interprétation du message humoristique dans la traduction audiovisuelle, et plus particulièrement dans les comédies, est que les acteurs emploient un langage familier, ce qui implique plus de travail pour le traducteur qui doit inférer l’ensemble des connotations et de références incluant le mode de vie, les traditions, l’histoire ainsi que l’évolution quotidienne que subit les locuteurs et, par conséquent, leur parlé. Traduire l’humour s’avère être un des genres le plus difficile en traduction. Avant tout culturel, l’humour repose sur des jeux de mots qui, en plus des problèmes d’ordre technique, obligent le sous-titreur à chercher des expériences et connaissances communes à celui qui parle et celui qui écoute. Par conséquent, nous allons effectuer l’analyse des différents procédés suivis par le traducteur afin de faire passer le message complet du film de la culture française à la culture roumaine. Nous nous sommes également proposé d’analyser la manière dont le rire est traduit à l’écran à partir du film Bienvenue chez les Cht’is.