Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
17 results
Search Results
Item DIALOGUL INTERCULTURAL ÎN CREAŢIA LUI LUCIAN BLAGA(CEP USM, 2020) Fonari, VictoriaDintre multe aspecte cercetate şi estimate în creaţia filosofică al lui Lucian Blaga unul fundamental îl constituie gândirea mitică şi gândirea magică. În lucrarea sa Trilogia valorilor îşi argumentează viziunea selectând argumente din varii spaţii culturale. Respectiv, percepem în studiul său un dialog dintre miturile Greciei antice, panteonul zeităţilor popoarelor germanice, legendele poporului român, explicarea simbolisticii ritualului triburilor africane etc. Această modalitate de investigare a noţiunilor relevă tendinţa de a nu cădea în capcana generalizării fără argumente esenţiale. De aceea, dialogul cultural este bine echipat, din optica unui obiectiv fundamental, a depista legităţi de a aproba sau a contesta opinii cu privire la viziunea lumii din optica gândirii arhetipale. Gândirea mitică îl ghidează spre o stipulare într-o poziţionare de atitudine fie de acceptare, fie de respingere a teoriilor lui S. Freud şi ale lui G. Jung. Mitul este cercetat multiplan, perspectiva trecerii de la haos la ordine din cultura elină îi oferă posibilitatea de a dezvălui tangenţa dintre lumea olimpică şi lumea uraniană. Comparatismul dintre viziunile filosofilor antici greci şi miturile germane explică diferenţierile de concepte vitale ale acestor două spaţii. Lui Lucian Blaga, însă, îi reuşeşte să valorifice noţiunile şi dintr-o optică pragmatică cerută de ştiinţă actualmente. Concomitent, concluziile la care ajunge autorul permit explicarea intervenţiei mitului antic prin publicitate, texte artistice, filme, tablouri, în viaţa cotidiană a omului din epoca IT.Item DIOPTRIILE TĂCERII LUI LUCIAN BLAGA FOCUSATE ÎN CREAŢIA LUI VICTOR TELEUCĂ(CEP USM, 2015-06-26) Fonari, VictoriaLucian Blaga was the writer, he sensitized silence. The spoken word changes its connotations assigned to optical silence. In his creation silence is cry, mystery, transcendence, memory, nature, universe. Diopter of silence are diversified in the poems Odysseus, Crying in the wilderness, Oedipus before the Sphinx, Stalactites. The connotations of silence was ilucidat artistic directi- on of Victor Teleucă in volume Snowing at the edge of existence. Silence in the creation of Lucian Blaga clots sphinx image, with evergre- en oak, with night, with the moonlight, with graves. Silence in the poems of Victor Teleucă dominates in the snow, white, Sphinx and Styx. Fingerprints’ concepts of L.Blaga and V. Teleucă was mentioned by critics Mihai Cimpoi and Theodor Codreanu.Item METODELE DE CERCETARE A MITULUI ÎN TRADIȚIA ȘCOLII FRANCEZE(CEP USM, 2022-04-14) Fonari, VictoriaCercetătorul Gilbert Durand face o incursiune în mentalitatea mitului, fiind ghidat de anumite criterii: universalitate, structură și contextul sociologic. Aceste criterii ajută la perceperea arhetipului ca ceva viu, în dinamica repetitivă, care coagulează ritualul și istoria. Atitudinea abordată din optica psihologică relevă imaginile ce concentrează admirația și frica; iar randamentul socialului oferă o punte spre pedagogie. Din lucrările sale deducem că metodologic arhetipologia are drept scop sondarea mitului într-un mod complex și unitar, care percepe conexiuni cu alte culturi, în felul acesta apare omogenitatea unei mari culturi – cea a omenirii. Mitul în viziunea lui C. Lévi-Strauss este un măr al discordiei, ce derivă din variate valențe de înțelegere. Charles Mauron analizează dinamica mitului, ținând cont de analogiile raționale și de cele din lumea fantasmelor. Cercetătorii Pierre Brunel, Claude Pichois, André-Michel Rousseau stipulează o anumită ordine cu privire la coordonatele interpretării dihotomiei mit-literatură. La Pierre Albouy mitul derivă din domeniul religios și ritualic, ce reconstruiește perspectiva ontologică. Această viziune este cooptată și de André Dabezies care precizează că selecția simbolică în mitul literar depinde de situațiile dintr-o colectivitate sau alta. Respectiv mitul literar servește ca un retrovizor social.Item MITURILE ARHAICE ȘI ACTUALIZAREA ACESTORA LA RENÉ GIRARD(CEP USM, 2022-11-10) Fonari, VictoriaItem CASTOR ȘI POLUX – O PERSPECTIVĂ INTERPRETATIVĂ A DUBLULUI ÎN LIRICA LEONIDEI LARI(CEP USM, 2020) Fonari, VictoriaItem STIHIA MITICĂ A TIMPULUI ŞI A APEI LA V.VOICULESCU ŞI E.HEMINGWAY(CEP USM, 2014) Fonari, VictoriaItem FENOMENUL GLOBALIZĂRII ÎN LITERATURA CEHĂ CONTEMPORANĂ(CEP USM, 2018) Fonari, VictoriaÎn definirea fenomenului globalizării premergător este canadianul economist Marshall McLuhan. Acest fenomen insistă în epoca migraţiei, fiind şi o consecinţă a refugiului de regimul comunist, literatura cehă contemporană îi acceptă pe scriitorii săi care locuiesc în frontierele ţării sale, dar şi pe cei care activează în alte ţări și scriu şi în limba cehă. Din optica fenomenului globalizării am investigat textele următorilor scriitorii cehi: Miloš Urban, Jáchym Topol, Michal Ajvaz, Patrik Ouředník, Nataša Reimanová. Istoric Praga a fost oraşul comercial care a ştiut să accepte diferite viziuni categorisite primordiale în diferite perioade. Toleranţa i-a oferit şansa de a-şi păstra segmentele istorice arhitectural, care înscrie o continui- tate a memoriei.Item THE PHENOMENON OF GLOBALIZATION IN THE CONTEMPORARY CZECH LITERATURE(CEP USM, 2018) Fonari, VictoriaThe Canadian economist Marshall McLuhan is the forerunner in defining the phenomenon of globalization. In the period of migration and as well as a consequence of the refuge from communist regimen, the contemporary Czech literature accepts not only the writers that live within the borders of their country, but also writers from other countries that are writing their works in Czech language. I have investigated the texts of the following Czech writers: Miloš Urban, Jáchym Topol, Michal Ajvaz, Patrik Ouředník and Nataša Reimanová. Historically Prague was the commercial city that knew how to accept different views categorized as primordial in different periods. Its tolerance allowed to preserve the architectural historical sequences that register a continuity of the memory.Item HERMENEUTICA MITULUI ANTIC LA EUGEN SIMION: JURNALUL ÎNTRE PROTEU ȘI CIRCE(CEP USM, 2022) Fonari, VictoriaÎn acest articol încercăm să explicăm importanța mitului antic în interpretarea autentică a lui Eugen Simion. Deși în lucrarea sa fundamentală „Ficţiunea jurnalului intim” găsim referințe la mai multe personaje mitice, prezentul articol se axează pe două metamorfoze ale diaristului atestate de academicianul Eugen Simion: Proteu și Circe. Hermeneutica mitului, o ramificare a hermeneuticii, constituie modalitățile de interpretare a textului artistic, care, în scopul de a elucida etapele și contextele transformării imaginii de la ontologic la cea re-creată de scriitor, explică opțiunile autorului în realizarea acestei metamorfoze și elucidează receptarea autentică a conceptelor ce relevă noi conotații, sublimându-le pe cele anterioare. În acest context, am selectat hermeneutica mitului pentru a investiga conotațiile mitului antic și mutațiile acestuia în discursul critic al lui Eugen Simion. Transformarea este pilonul pe care mizează cercetătorul, totodată argumentânduși selecția pentru Proteu și Circe. Considerăm important a explica diferențele acestor inițiați ai metamorfozelor pentru a percepe rolul remitizării ce contribuie la perspectiva recunoașterii. Receptorul rămâne într-un exercițiu de desfigurare a mitului. În studiul lui Eugen Simion secundarul devine primordial.Item METAMORFOZELE MITULUI ÎN CREAȚIA LUI A. BUSUIOC – O LUPTĂ CONTRA STEREOTIPULUI(CEP USM, 2021) Fonari, Victoria