Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
2 results
Search Results
Item RECEPTAREA CREAȚIEI CONRADIENE LA NIVELUL INTERPRETĂRILOR CRITICE(CEP USM, 2024) Crecicovschi, EcaterinaReceptarea lucrărilor lui Joseph Conrad (1857-1924) la nivelul interpretărilor critice este un argument firesc care se impune în prezentul studiu, necesitatea investigării problemei date fiind determinată, în primul rând, de intenţia de a tatona terenul pentru a afla dacă neoromantismul şi modalităţile narative de reprezentare ale lui s-au numărat printre prerogativele criticilor din literatura receptoare. În acest scop vom recurge la modelul de cercetare propus de S. Pavlicenco în Receptarea literaturii spaniole în spaţiul cultural românesc (1995) care implică: 1) receptarea la nivelul traducerilor, ce răspunde instanţei cititorului comun; 2) receptarea la nivelul interpretării critice, incluzând lucrările cercetătorilor şi criticilor din literatura receptoare despre literatura emiţătoare; 3) receptarea prin creaţii originale, când receptorul este, la rândul lui, producător de opere inspirate din literatura emiţătoare sau care abordează teme sugerate de aceasta. Este evident că receptarea la nivelul interpretărilor critice este suficientă pentru a explica întrebarea formulată, respectiv, le vom ignora pe celelalte două pentru a avea o viziune focusată asupra subiectului propus. Dintre ţările unde a fost receptată opera lui J. Conrad, vom face referinţă, cu precădere, la Polonia, Rusia, România, Marea Britanie şi SUA.Item RECEPTAREA OPEREI LUI JOSEPH CONRAD (1857-1924) LA NIVELUL TRADUCERILOR(CEP USM, 2022-04-14) Crecicovschi, EcaterinaReceptarea lucrărilor lui Joseph Conrad la nivelul traducerilor este un argument firesc care se impune în prezentul studiu, necesitatea investigării problemei date în Est şi în Vest fiind determinată, în primul rând, de intenţia de a tatona terenul pentru a afla dacă neoromantismul şi modalităţile narative de reprezentare ale lui s-au numărat printre prerogativele criticilor din literatura receptoare. În acest scop vom recurge la modelul de cercetare propus de S. Pavlicencu în Receptarea literaturii spaniole în spaţiul cultural românesc (1995) care implică: 1) receptarea la nivelul traducerilor, ce răspunde instanţei cititorului comun; 2) receptarea la nivelul interpretării critice, incluzând lucrările cercetătorilor şi criticilor din literatura receptoare despre literatura emiţătoare; 3) receptarea prin creaţii originale, când receptorul este, la rândul lui, producător de opere inspirate din literatura emiţătoare sau care abordează teme sugerate de aceasta. Deşi este evident că receptarea la nivelul interpretărilor critice este suficientă pentru a lămuri întrebarea formulată, nu le vom ignora şi pe celelalte două pentru a avea o viziune complexă asupra ei. Dintre ţările unde a fost receptată opera lui J. Conrad, vom face referinţă, cu precădere, la Polonia, Rusia, România, Marea Britanie şi SUA. Luând în consideraţie reacţiile împărţite ale polonezilor faţă de realizările compatriotului lor, urmează să stabilim mai întâi cum au fost receptate creaţiile conradiene în ţara sa de baştină. La nivelul traducerilor, se atestă că prima (este vorba de romanul Proscrisul din Arhipelag (1896)) a fost realizată în 1897, căreia i-a urmat altele. J. Conrad, însă, nu era mulţumit de calitatea lor.