Facultatea de Litere / Faculty of Letters

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10

Browse

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    A PRAGMATIC AND METASEMIOTIC APPROACH TO ABBRIDGED LEXICAL UNITS
    (CEP USM, 2010) Melenciuc, Dumitru; Constantinescu, Oxana
    Evoluţia unităţilor lexicale prescurtate, sudate şi abreviate în diferite stiluri funcţionale este tot mai des însoţită de folosirea lor metasemiotică. În contexte sofisticate, abrevierile şi, mai ales, acronimele, treptat capătă o anumită conotaţie stilistică. Denumirile organizaţiilor, instituţiilor, asociaţiilor, diferitelor programe, proiecte, întâmplător sau intenţionat, capătă forma unor cuvinte din limbă, nume de persoane celebre, denumiri de constelaţii, continente, oraşe, mişcări social-politice, zeităţi etc., care implică ideea de succes şi prosperitate. Dacă acronimul nu este suficient de atractiv, repre-zentând un nume metaforic peiorativ, el ar putea diminua, într-o anumită măsură, popularitatea instituţiei respective. Caracterul subiectiv în formarea acronimelor metaforice, care exprimă conotaţii deosebite, se observă în politică, economie, ştiinţăşi activitatea socială
  • Thumbnail Image
    Item
    SOCIAL-LINGUISTIC MOTIVATION OF FORMING ABBEREVIATED AND CLIPPED LEXICAL UNITS
    (CEP USM, 2009) Melenciuc, Dumitru; Constantinescu, Oxana
    Abrevierea şi prescurtarea unităţilor lexicale şi sintactice au fost folosite din timpurile str ăvechi. Dar în ultimii 100 de ani, ca rezultat al accelerării în dezvoltarea societăţii umane a tuturor domeniilor de activitate, a crescut brusc volumul de informaţie. Sunt folosite metode noi de cercetare şi studiere a vocabularului, de procesare a informaţiei abundente care se transmite prin diferite mijloace vorbitorilor de limbă. Vertiginos s-a mărit numărul lexemelor prescurtate, abre-viate şi telescopate. Numrul cuvintelor prescurtate şi abreviate, inclusiv şi al celor potenţiale, create în limba engleză, atinge cifra impunătoare de circa 0,5 milioane. În unele stiluri funcţionale, acronimele pot fi folosite metasemiotic. Acronimele folosite în denumirile unor instituţii, organizaţii, societăţi etc. pot fi create în scopul de a atrage atenţia şi a produce un impact emoţional asupra vorbitorilor de limbă. Denumirea abreviată a unei organizaţii, instituţii, mişcări social-politice poate contribui la succesul şi prosperitatea lor. Este evident caracterul subiectiv în crearea abreviaturilor şi prescurtărilor noi în politică, economie şi în diverse activităţi sociale. Apar tot mai multe unităţi lexicale abreviate sau prescurtate la modă. Pentru consumatori este important ca aşa unităţi metalingvistice să fie joviale, eufonice, asociate cu forme şi nume bine cunoscute.
  • Thumbnail Image
    Item
    THE PHENOMENON OF ACRONYMIC EX PLOSION, ITS METALINGUISTIC AND METASEMIOTIC PECULIARITIES
    (CEP USM, 2008) Melenciuc, Dumitru; Constantinescu, Oxana
    În a doua jumătate a secolului XX şi începutul secolului XXI acronimele, „iniţialismele” şi prescurtările de cuvinte au pătruns în toate sferele de activitate umană. Problemele sociale şi politice de ordin naţional şi internaţional, tot ce este legat de existenţa omului, sunt afectate de acest fenomen social lingvistic. Importanţa acronimelor în procesul de comunicare este incontestabilă. Începând cu a doua jumătate a secolului XX, realitatea lingvistică impune necesitatea publicării de dicţionare spe- cializate, consacrate unei noi avalanşe de neologisme, resuscitate şi perfecţionate – abreviaţiile în general, acronimele şi „iniţialismele” în special, fapt confirmat şi de denumirile dicţionarelor „Acronyms and Initialism Dictionary”. Jumătatea a II-a a sec. XX este martorul unui fenomen lingvistic reflectat în lexicologia periodică, şi anume: apar regulat dicţionare specializate de acronime şi „iniţialisme”, numărul că rora creşte vertiginos şi a ajuns la peste 500000 unităţi lexicale în limbile engleză,germană, franceză, rusă etc. Productivitatea lor sporită este cauzată de tempoul accelerat de dezvoltare a societăţii umane şi de necesitatea de a exprima succint un volum mare de informaţie. Se întreprinde o analiză a unor probleme lingvistice, metalingvistice şi metasemiotice.