Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
8 results
Search Results
Item EXPLORAREA PRINCIPALILOR DECLANȘATORI AI EUFEMISMULUI: O PERSPECTIVĂ CRITICĂ ASUPRA MODULUI ÎN CARE CULTURA ȘI SOCIETATEA INFLUENȚEAZĂ LIMBAJUL(CEP USM, 2023) Bobeică, GalinaÎn contextul limbajului diplomatic, eufemismele joacă un rol important în comunicarea internațională și interculturală. Utilizarea unui limbaj delicat și politicos este crucială în menținerea relațiilor diplomatice amiabile între două sau mai multe state. Eufemismele sunt cuvinte sau expresii utilizate în locul termenilor considerați jignitori, ofensivi sau prea duri într-un anumit context. Deși utilizarea lor poate părea o modalitate de a fi politicos sau de a evita confruntările, acestea sunt declanșate de diferiți factori care influențează comunicarea umană. Printre principalii declanșatori ai eufemismelor se numără corectitudinea politică, politețea, tabuurile culturale și disfemismele. Acest articol explorează minuțios modul în care triadele eufemism – corectitudinea politică – politețe (perspectiva pragmatică) și eufemism – tabu – disfemism (perspectiva semantică) influențează utilizarea eufemismelor în contextul diplomatic și cum acestea pot ajuta la menținerea relațiilor diplomatice pozitive.Item FUNCȚIONALITATEA LIMBAJULUI DIPLOMATIC DIN PERSPECTIVA PARADIGMEI COMUNICATIVE(Editura USM, 2023) Bobeică, GalinaDin perspectiva paradigmei comunicative, limbajul diplomatic are rolul de a facilita comunicarea și negocierea între state și guverne. Acesta poate fi definit ca un limbaj formal, care urmărește să mențină relațiile diplomatice între diferite țări și să evite conflictele. Limbajul diplomatic desemnează limba în care se întrețin relațiile diplomatice oficiale și se redactează tratatele internaționale; se caracterizează prin totalitatea termenilor și expresiilor tehnice care pe parcursul secolelor au devenit parte componentă a vocabularului diplomatic; reprezintă cuvintele și expresiile politicoase utilizate pentru a descrie o anumită stare neplăcută de lucruri. Acestea sunt adesea folosite pentru a evita luarea de poziții ferme sau pentru a face compromisuri. Din perspectiva paradigmei comunicative, limbajul diplomatic are ca funcție principală facilitarea comunicării și negocierea între diferite state și guverne, prin utilizarea unui limbaj formal, diplomatic și protocolar. Acesta joacă un rol important în menținerea relațiilor diplomatice și în gestionarea conflictelor internaționale.Item CONSIDERAȚII TEORETICE ASUPRA EUFEMISMULUI DIN LIMBAJUL DIMPLOMATIC(CEP USM, 2018-10-26) Bobeică, GalinaThe present paper aims to shed light on the implication of euphemism in relation to the notion of political discourse. Politicians are renowned for their mployment of words in a disguised fashion through the usage of euphemisms. Elected political representatives deliberately engage in grandiloquent expressions in order to highlight facts, being conscious of their subversive deception. Therefore, euphemisms are used as masks hiding veiled truths under the shaded reality. Often, selective vocabulary is used in order to arouse, rationalize and justify the use of euphemisms in political discourse. In order to achieve this, politicians frequently misrepresent the facts of various political situation by using terms that completely transform or falsify them. However, euphemisms are used in daily conversations, they are used more frequently in the political area, in such cases as “soft targets” or “peace keepers”. These expressions are heard frequently, while past ones are forgotten and new ones bloom in their place as transgressions continue. This research will consider the concept of euphemisms not only as a strictly lexical process used to mitigate certain concepts reckoned inadequate for normal linguistic usage, but also as a more comprehensive phenomenon with a primarily discursive dimension, depicting some theoretical approach.Item INTERACȚIUNEA FUNCȚIILOR LIMBII CU LIMBAJUL DIPLOMATIC(CEP USM, 2022) Bobeică, GalinaObiectivul de bază al acestui articol este studiul limbajului diplomatic din perspectiva procesului de comunicare și observarea modului în care funcțiile limbajului descrise de Roman Jakobson se oglindesc în limbajul diplomatic, evidențiind scopul pe care aceste funcții le urmăresc. Totodată, acest articol se centrează pe aserțiunea potrivit căreia nicio activitate de ordin diplomatic nu este posibilă fără comunicare. Comunicarea și cunoașterea ca funcții generale ale limbii sunt esențiale în vederea stabilirii și menținerii relațiilor internaționale dintre state. Canalul de comunicare este de obicei oral (în timpul sesiunilor, întâlnirilor, interviurilor) sau scris (comunicate de presă, declarații, note verbale), care este transmis prin diverse dispozitive tehnice și resurse media.Item EUPHEMISTIC LANGUAGE IN THE DIPLOMATIC DISCOURSE(CEP USM, 2017-03-18) Bobeică, GalinaLanguage can be used to reduce differences or produce violence. It is rarely neutral and often shapes perception and behavior. The present communication is an attempt of studying the use of euphemisms in the diplomatic discourse, as a way of reaching agreement, which combines precision with ambiguity. The skill of finding formulations which avoid offence and are acceptable by both sides are often referred to as a “diplomatic” discourse. The explicit interchange of utterances might be sometimes embarrassing if we do not make use of metaphors or figures of speech. People have always tried to use less disturbing expressions instead of the hurtful ones. The diplomatic use of language is of major importance, since language is not a simple tool of communication or vehicle for transmission the thoughts, but very often mitigates the negative social phenomena. Therefore, the research that has been presented in this communication provided new opportunities, as well as challenges, for the study of euphemistic usage in the diplomatic discourse and its increasingly complex nature.Item CLASIFICAREA EUFEMISMELOR DIN LIMBAJUL DIPLOMAITC(Print-Caro, 2021) Bobeică, GalinaEuphemism is a complex linguistic tool that sums up in its structure linguistic, pragmatic, and cognitive aspects, and is used to mitigate potentially offensive effects aiming to maintain harmony and avoid the situation that would threaten respect and goodwill. Therewith, knowing the true euphemistic connotation is essential in decoding and perceiving the message itself, while the classification of euphemisms contributes to a better understanding of this connotation. The fundamental problem of classifying euphemisms normally lies in choosing the criteria for approaching the typology of euphemisms. Nowadays, the sphere of linguistic research offers a large variety of classifications of euphemisms, which is explained based on the purpose pursued and the basic criterion of the elaboration of this typology. To face this challenge it is necessary to admit that within each variant of classification of euphemisms can be accepted other sub-classifications (semantic, structural, functional, mixt, etc.) and promoted in the synthesis of the classification of euphemisms.Item A CONTRASTIVE ANALYSIS OF GERUND IN ENGLISH, ROMANIAN AND FRENCH(CEP USM, 2007) Bobeică, GalinaGerunziul este o formă nepredicativăa verbului, ambiguă nu numai în limba engleză, dar şi în limbile română şi franceză din cauza caracteristicilor sale atât verbale, cât şi nominale. Cu toate că gerunziul s-a consolidat într-o categorie gramaticală distinctă de participiul prezent, cu care este adesea confundat, limita dintre aceste forme în -ing rămâne totuşi discutabilă şi necesită o cercetare minuţioasă. Unii gramaticieni consideră aceste forme ca două forme nepredicative distincte, alţii însă le numesc foarte vag drept „-ing-forms”, adică forma în -ing.Item A DIACHRONIC APPROACH OF INTERCULTURAL COMMUNICATION(CEP USM, 2014) Bobeică, GalinaIt is commonplace now to speak of “one world” and to refer broadly to the interdependence of nations and to the lack of self-sufficiency of even the world’s largest and richest countries. The growth in interest in studies of intercultural communication in recent years has led, on the one hand, to an increasing number of projects focusing on the examination on communication between speakers from different cultural backgrounds in various contexts and across different channels. On the other hand, a number of scholars have, at the theoretical level, reexamined the very basic notions of “language”, “culture”, and “inter-culture”, the main concept in studies of intercultural communication, from various perspectives. The contribution of this article represents this spectrum, beginning with theoretical background, moving on to exploring the interplay between intercultural communication and new technologies, and finally examining intercultural communication across different contexts.