Rezumate teze de doctorat
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11261
Browse
2 results
Search Results
Item Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI) [Rezumat](2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)Scopul și obiectivele cercetării. Scopul acestei cercetări propuse constă în clarificarea procesului de formare a frontierelor Țării Moldovei și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI. Printre principalele obiective ale acestei lucrări, care vor contribui la îndeplinirea scopului propus, se numără: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției autorității voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale aflate în subordinea lor; precizarea locației anumitor așezări amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea simptomelor tranziției de la conceptul medieval al frontierei fluide și difuze spre hotarele administrative stricte, tipice pentru statele din epoca modernă timpurie, în raporturile Țării Moldovei cu vecinii săi. Ipoteza de cercetare. Constituirea teritorială a Țării Moldovei între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI a avut puternice influențe din partea factorilor interni, precum deciziile centrului politic reprezentat de domnul Moldovei și cercul său apropiat, specificul evoluției demografice și social-economice a localităților Țării Moldovei în perioada vizată; factorilor externi, precum schimbările în raportul de forțe din puterile Europei Răsăritene între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI, și geografici, precum diferențele topografice, hidronime și a zonelor naturale prezente în diferite segmente ale frontierelor Țării Moldovei cu vecinii săi. Rezultatul acestor tendințe a devenit îndelungata tranziție de la conceptul de frontieră medievală, fluidă și permeabilă prin natura sa din perspectiva centrelor politice medievale și a comunităților locale, spre ideea unei granițe administrative tot mai strict, care deseori va abandona vechile delimitări convenționale existente în Evul Mediu și va deveni tot mai similar cu conceptul hotarelor din perspectiva statului european modern. Acest fenomen în perioada sa de tranziție a fost însoțit de înnoirea sau modificarea tratatelor de hotar, care stipulau nu doar limitele acestora, dar și modul în care aceasta urma să activeze și să fie gestionată de către administrațiile celor două țări vecine, într-un fel tot și tot mai asemănător cu normele de trecere modernă a frontierei și prevenirea acțiunilor interzise prin lege, precum algoritmul de coordonare de extrădare a criminalilor și aplicarea pedepselor pentru tranziția nesancționată a hotarului, contrabanda cu mărfuri dintr-o țară în alta etc.Item ROLUL AGRICULTURII ÎN ECONOMIA ORAŞELOR DIN ESTUL EUROPEI (RZECZPOSPOLITA ŞI ŢARA MOLDOVEI) ÎN SECOLELE XVI-XVII(2018) Dudnicenco, NicolaeScopul şi obiectivele lucrării. Scopul lucrării este de a cerceta ocupațiile agricole ale orășenilor din Rzeczpospolita și Țara Moldovei și de a stabili locul acestei ramuri în economia orașelor din țările nominalizate în sec. XVI până în ultimul sfert al sec. XVII, adică până la începutul declinului economic în aceste țări. În teza de faţă ne-am orientat spre soluţionarea următoarelor obiective: investigarea istoriografiei şi a surselor documentare privind rolul agriculturi în economia urbană a Rzeczpospolitei şi a Ţării Moldovei; studierea factorilor care au determinat menţinerea agriculturii în oraşele medievale din estul Europei în sec. XVI-XVII; analiza principalelor ramuri ale agriculturii urbane în sec. XVI-XVII în oraşele din Rzeczpospolita şi Ţara Moldovei; cercetarea litigiilor legate de folosirea terenurilor agricole în oraşele din spaţiul geografic al celor două ţări; investigarea meşteşugurilor legate de prelucrarea produselor agricole (vegetale şi animaliere); studierea comerţului interior şi exterior cu mărfuri 4 agricole produse în oraşele din Rzeczpospolita şi Ţara Moldovei în sec. XVI-XVII; estimarea rolului agriculturii în sistemul economic al oraşelor din arealul cercetat.