2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109

Browse

Filters

2018 - 201932020 - 20235

Settings

Subject: search.filters.subject.persoană publică

Search Results

Now showing 1 - 8 of 8
  • Thumbnail Image
    Item
    INFRACȚIUNEA DE COMPLOT ÎMPOTRIVA REPUBLICII MOLDOVA: DIMENSIUNI JURIDICO-PENALE
    (CEP USM, 2023) Brînza, Serghei; Stati, Vitalie
    În cadrul prezentului studiu științific este analizată pentru prima dată infracțiunea de complot împotriva Republicii Moldova, prevăzută de art. 3382 din Codul penal al Republicii Moldova. Sunt interpretate prevederile acestui articol și stabilite condițiile în care se aplică răspunderea penală pentru complotul împotriva Republicii Moldova. Sunt identifica- te particularitățile ce caracterizează modalitățile normative ale acțiunii prejudiciabile prevăzute la art. 3382 din Codul pe- nal al Republicii Moldova. Este stabilită relația dintre acest articol, pe de o parte, și art. 324, 328, 333, 337, 338, 3381 și 3401 din Codul penal al Republicii Moldova, pe de altă parte. Autorii speră că rezultatele, obținute în cadrul investigației de față, vor impulsiona și vor înlesni aplicarea în practică a art. 3382 din Codul penal al Republicii Moldova.
  • Thumbnail Image
    Item
    ÎMBOGĂȚIREA ILICITĂ: ASPECTE TEORETICO-PRACTICE
    (CEP USM, 2020) Vîrlan, Petru
    The novelty dimension of the thesis is marked by the fact that it represents a unitary and complex research of the phenomenon of illicit enrichment criminality in a narrow sense, where the issues regarding the criminal responsibility for the crimes under art. 2302 CP, in particular, emphasizing the contradictory opinions in the doctrine regarding the legal framing of the harmful facts and, as a result, proposals for the improvement of the normative framework so that it meets the requirements imposed by the principle of the lawfulness of the criminality. The theoretical importance of the thesis consists in the fact that the research was subjected to the main ideas within a vast theoretical and practical material regarding the complexity of the offenses stipulated in art. 2302 CP RM, being addressed problematic aspects of qualification or identified shortcomings of criminal-law criminality. The applicative value of the thesis is evidenced by the fact that it can be qualified as a theoreti cal basis for future adjoining investigations in the field of criminal law, as well as in the process of legislation and application of the norms stipulated in art. 2302 CP RM.
  • Thumbnail Image
    Item
    INFRACȚIUNEA DE ORGANIZARE A MIGRAȚIEI ILEGALE: SUBIECTUL INFARCȚIUNII
    (2021) Cojocari, Ion
    Lupta împotriva traficului de migranți este o preocupare comună internațională care asigură protecția drepturilor de a nu fi supus sclaviei și condițiilor similare acesteia. În prezentul articol se identifică subiectului infracțiunii de organizarea migrației ilegale. O deosebită atenție se atrage statutului migrantului, care în anumite condiții poate fi considerat subiect al infracțiunii examinate. În Republica Moldova traficarea migranţilor este protejată de infracțiunea de ”organizarea migrației ilegale”. Alineatul 4 al articolului 3621 Cod penal, îl exonerează pe migrant de răspundere penală pentru fapta prejudiciabilă de organizarea migrației ilegale. Însă în discuție se ridică problematica, când migrantul este obiect al infracțiunii în sensul Protocolului împotriva traficului de migranți. În articol se analizează calitatea specială a subiectului infracțiunii și a beneficiarilor de protecție umanitară internațională. În opinia autorului, există multe întrebări care necesită de a fi elucidate, cum ar fi: cine este subiectul infracțiunii? Care este vârsta acestuia? Care este subiectul special al infracțiunii, și care sunt condițiile când migrantul poate fi atras la răspundere penală? În viziunea autorului, pentru a evita violările drepturilor migranților, legiuitorul moldav trebuie să-și fortifice poziția pe dimensiunea protecției drepturilor migranților, astfel încât norma penală națională (care asigură prin răspundere protecția drepturilor migranților) să fie în conformitate cu Protocolului Adițional privind traficul de migranți, având ca obiect material și corpul migrantului (obiect material).
  • Thumbnail Image
    Item
    IMPLICAȚII PENALE ALE STATUTULUI JURIDIC AL MEMBRILOR ORGANULUI DE CONDUCERE ŞI AL PERSOANELOR CARE DEŢIN FUNCŢII-CHEIE ÎN CADRUL BĂNCILOR
    (Institutului Naţional al Justiţiei, 2021) Eremciuc, Roman; Bivol, Octavian
    În anumite cazuri operarea completărilor şi modificărilor legislative asupra Codului penal poate ridica incertitudini în partea ce se referă la aspectele de interpretare şi aplicare a normei penale. În acest sens, voinţa legiuitorului urmează să fie expusă într-o manieră care să corespundă criteriilor recunoscute de calitate a legii, şi anume: accesibilitate, previzibilitate şi claritate. Mai cu seamă, norma de drept penal trebuie să fie formulată cu suficientă precizie, astfel încât să permită persoanei să decidă asupra conduitei sale şi să prevadă, în mod rezonabil, în funcţie de circumstanţele cauzei, consecinţele acestei conduite. În acest articol, autorii şi-au propus scopul să interpreteze ultima teză a art. 123 alin. (2) din Codul penal, corespunzător – să stabilească dacă membrii organului de conducere şi persoanele care deţin funcţii-cheie în cadrul băncii pot CZU: 347.734:343.22 https://doi.org/10.52277/1857-2405.2021.4(59).04 fi considerate persoane autorizate sau învestite de stat să presteze, în numele acestuia, servicii publice sau să îndeplinească activităţi de interes public şi, implicit, dacă pot fi considerate persoane publice, în sensul art. 123 alin.(2) din Codul penal, de vreme ce, înainte de începerea exercitării responsabilităţilor, candidaturile acestor persoane trebuie să fie aprobate de Banca Naţională a Moldovei sau, totuşi, urmează a fi considerate persoane care gestionează o organizaţie comercială, în sensul art. 124 din Codul penal.
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    ÎMBOGĂȚIREA ILICITĂ – O ANALIZĂ COMPARATIVĂ A LEGISLAȚIILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA ȘI DIN ROMÂNIA
    (CEP USM, 2020) Brînza, Serghei; Mareș, Mihai
    Prezentul articol cuprinde analiza comparativă a prevederilor legislative din Republica Moldova și din România referitoare la îmbogățirea ilicită. Se ajunge la concluzia că în România există un cadru legislativ și instituțional bine consolidat pentru a controla și sancționa dobândirea averii în mod ilicit, ce implică atât o procedură administrativă, cât și una jurisdicțională. În Republica Moldova, îmbogățirea ilicită este incriminată la art.330 2 CP RM. Faptele prev ăzute la art.330 2 CP RM se caracterizează prin următoarele: 1) subiectul infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.330 2 CP RM este persoana cu funcţie de răspundere sau persoana publică; 2) în cazul infracţiunii specificate la alin.(2) art.330 2 CP RM, subiect este persoana cu funcţie de demnitate publică; 3) în ipoteza ambelor infracţiuni, fapta prejudiciabilă constă în acţiunea de deţinere a bunurilor; 4) reprezentând obiectul material sau imaterial al infracţiunii, bunurile în cauză trebuie să îndeplinească următoarele două condiţii: a) valoarea lor să depăşească substanţial valoarea mijloacelor dobândite; b) în baza probelor, să se constate că ele nu aveau cum să fie obţinute licit.
  • Thumbnail Image
    Item
    ANALIZA JURIDICO - PENALĂ A INFRACȚIUNILOR DE EXERCITARE A ATRIBUȚIILOR ÎN SECTORUL PUBLIC ÎN SITUAȚIE DE CONFLICT DE INTERESE ( art .326 1 CP RM)
    (CEP USM, 2019) Chihai, Cristina
    Prin prezentul articol științific ne propunem ca scop aprofundarea concepţiilor de calificare a faptelor infracționale conform art.3261 CP RM și soluţionarea dilemelor privind antrenarea răspunderii penale pentru fapta de exercitare a atribuțiilor în sectorul public în situația de conflict de interese, implicit, recomandarea măsurilor concrete privind perfecționarea cadrului reglementar în materie și aplicarea unitară de către organele de drept a normei ancorate la art.3261CP RM. A fortiori,reflectăm faptul că prevenirea și combaterea încălcărilor cadrului reglementar referitor la corectitudinea exercitării atribuțiilor de serviciu în sfera publică, eficiența și profesionalismul acesteia trebuie privite ca unul dintre scopurile primordiale și eminente ale politicii statului.Per a contrario, atât în plan național, cât și în plan mondial, s-a înregistrat o majorare terifiantă a nivelului de criminalitate în sfera publică;or, această aserțiune este oglindită de frecventele acte de corupție reținute în domeniul public. Ca consecință, realizând rezonanța acestor efecte negative, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea pentru completarea unor acte legislative, nr.66 din 24.05.2018, care a complinit Codul contravențional cu art.3135,,Neluarea măsurilor privind executarea prevederilor Legii privind declararea averii și a intereselor personale” și cu art.3136,,Încălcarea regimului juridic al restricțiilor și limitărilor în legătură cu încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu și mi grarea în sectorul privat al agenților publici (pantuflaj)”, și in ultima ratioa Codului penal al Republicii Moldova cu art.3261,,Exercitarea atribuțiilor în sectorul public în situație de conflict de interese”. Drept rezultat, prin prezentul demers ur mărim analiza juridico-penală a elementelor constitutive ale infracțiunilor și a circumstanței agravante consemnate la art.3261CP RM, interpretarea conţinutului normativ al normei date, precum și relevarea regulilor de calificare și a condițiilor de aplicare a art.3261CP RM.
  • Thumbnail Image
    Item
    CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA RĂSPUNDERII EXECUTORULUI JUDECĂTORESC ÎN MATERIE PENALĂ
    (CEP USM, 2018) Copețchi, Stanislav; Talmaci, Roman
    In prezentul studiu sunt punctate unele aspecte în materia ce vizează răspunderea penală a executorului judecătoresc. Sunt etalate, cu titlu exemplificativ, normele din Partea specială a Codului penal sub a căror incidenţă poate să cadă comportamentul ilegal al executorului judecătoresc manifestat în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu. Se arată că începând cu 23 iulie 2010 executorul judecătoresc nu mai are statut de funcţionar public, ci de persoană învestită de stat să îndeplinească activităţi de interes public. Se argumentează că modificarea statutului extrapenal al executorului judecă toresc din funcţionar public în persoană învestită de stat să îndeplinească activităţi de interes public nu a avut niciun impact asupra încadrării juridico-penale a faptelor infracţ ionale comise de executorul judecătoresc în legătura cu această calitate în sfera publică. S-a arătat că excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu (art.328 CP RM) este infracţiunea cel mai des imputabilă executorilor judecătoreşti, lucru condiționat, probabil,destatutul funcţional al acestora.