2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
7 results
Search Results
Item Agenția achiziții publice și rolul acesteia în cadrul procedurilor de achiziție publică în Republica Moldova(CEP USM, 2024) Cârnaț, Teodor; Postolachi, OxanaConstituția Republicii Moldova [1], în special articolele 4, 15, 16 și 23, stabilește principiile- cheie care servesc drept ghid pentru Ministerul Finanțelor în elaborarea și aplicarea legilor referitoare la achizițiile publice. Aceste orientări subliniază cât de crucial este să se garanteze că achizițiile publice au un cadru legal clar, eficient și funcțional, printre altele prin coordonarea acestuia cu standardele internaționale, directivele Uniunii Europene privind achizițiile publice și legile naționale. Formularea și promovarea politicii de stat în acest domeniu este o responsabilitate fundamentală a Ministerului Finanțelor. În acest caz, politica publică a statului urmează să fie implementată de Agenția Achiziții Publice, care este subordonată Ministerului de Finanțe. Obiectivele principale ale procedurii sunt de a garanta respectarea protocoalelor de asigurare și analizarea sistemului de servicii publice.Item Aspecte de drept comparat privind persoanele dispărute şi familiile acestora(CEP USM, 2024-11-07) Cojocaru, VioletaAnalysis of the iCRC database demonstrates that when the state adopts laws relating to missing and enforced disappearances, they do not always differentiate between the two legal frameworks, exemplifying the convergence of obligations derived from IHL and international human rights law. The laws under review do not address “missing persons” as all those who have disappeared in connection with an armed conflict (the IHL treaty law approach) or all those who have been reported missing (the ICRC approach). When they are legible in the case of armed conflicts, states select certain time frames, which may lead to discrimination or exclusion of missing persons, depending on the time frame of the authority.Item Precizări referitoare la abordările specifice ale instituţiei protecţiei drepturilor copilului în dreptul internaţional umanitar(Complexul Editorial INCE, 2017-09-21) Zaharia, VirginiaOdată cu adoptarea Convenţiei privind drepturile copilului din 1989, societatea internaţională a recunoscut necesitatea de a acorda protecţie specială copiilor în virtutea imaturităţii lor fizice şi mintale. În termenii Convenţiei privind drepturile copilului, prin copil se înţelege orice fiinţă umană sub vârsta de 18 ani, exceptând cazurile în care legea aplicabila copilului stabileşte limita majoratului sub această vârstă (art.1). Efortul întregii omeniri la momentul de faţă este îndreptat spre realizarea unui cadru normativ viabil în materia protecţiei copiilor afectaţi de conflictele armate. În acest sens, dreptul internaţional umanitar are la bază două principii fundamentale: principiul distincţiei combatanţilor de persoanele civile şi doctrina aplicării proporţionale a forţei. Drepturile copiilor în conflictele armate pot fi mai eficient realizate odată cu satisfacerea următoarelor condiţii: drepturile sunt cuprinse în actele normative internaţionale cu caracter regional şi universal, precum şi în tratatele internaţionale locale; drepturile sunt reflectate şi strict determinate în legislaţia naţională şi au mecanisme efective de aplicare şi executare; drepturilor respective le corespund toate celelalte elemente componente ale instituţiei protecţiei drepturilor copilului în război (obligaţiile altor subiecţi, garanţiile etc.); drepturile sunt reflectate în legi prin posibilitatea prestabilită de alegere dintre multitudinea mijloacelor rezultative de protecţie.Item Respectarea drepturilor străinilor: relații de cooperare RM-UE(Print-Caro, 2023-03-15) Postolachi, OxanaIn the field of legal regulations, human rights on the background of universal realities become rights of citizens on the plane of internal realities. In this regard, every person has rights and freedoms inherent to the human being (social, economic, civil, cultural and political) in the state of which he is a citizen. Foreign citizens and stateless persons have the same rights and duties as citizens of the Republic of Moldova, with the exceptions established by law. The article in question concerns the rights of foreigners on the territory of the Republic of Moldova in the context of the intention of the Republic of Moldova to join the EU. All citizens of the Republic of Moldova are equal before the law and public authorities, regardless of race, nationality, ethnic origin, language, religion, sex, opinion, political affiliation, wealth or social origin. Their legal status is established by the legislation in force and the international agreements to which the Republic of Moldova is a party, respectively, benefiting from rights and freedoms without harming the state's interests, rights and interests legitimate rights of citizens of the Republic of Moldova and other persons.Item LEGITIMITATEA – CONDIŢIE OBLIGATORIE A MENŢINERII PUTERII DE STAT(2013) Jecev, Ion; Aramă, ElenaDin cele expuse, putem să concluzionăm că puterea de stat nu poate fi menţinută decât în măsura în care structurile de putere sunt legitime, iar deciziile politice, inclusiv legile exprimă voinţa generală şi nu sunt folosite împotriva unei părţi a populaţiei. Iar legitimitatea unei puteri statale poate fi privită dintr-o dublă perspectivă: ca act al desemnării structurilor de putere (cucerirea sau actul de întemeiere a puterii); concordanţa dintre conţinutul deciziilor politice şi aşteptările celor guvernaţiItem ANGAJAREA RĂSPUNDERII GUVERNULUI – METODĂ DE „INTERVENŢIE” ÎN FUNCŢIA LEGISLATIVĂ A STATULUI(2016) Arseni, AlexandruConstituţia Republicii Moldova prin art.6 statuează separaţia şi colaborarea celor trei puteri de stat: legislativă, executivă şi judecătorească. Una din formele de colaborare dintre puterea legislativă şi cea executivă este angajarea răspunderii Guvernului – instituţie juridică a dreptului constituţional. Stricta şi necondiţionata respectare a procedurii, limitelor şi sfera încadrării relaţiilor sociale, în mod special, a celor ce ţin de domeniul legii, în obiectul angajării răspunderii Guvernului, precum şi respectarea de către organele etatice, antrenate în acest proces, a competenţelor ce le revin sunt condiţii obligatorii în realizarea principiilor separaţiei şi a legitimităţii puterilor de stat, condiţie imanentă a statului de drept şi democratic contemporan.Item UNELE CONSIDERAȚII PRIVIND ROLUL INSTITUȚIEI PREZIDENȚIALE(2020) Slusarenco, Svetlana; Pozneacov, VeronicaPreședintele este o figură proeminentă în stat. Importanța acestei instituții a dreptului constituțional poate fi apreciată prin determinarea și evaluarea competențelor președintelui statului. În doctrina juridică, nu există o opinie unanim recunoscută cu referire la locul șefului statului în cadrul autorităților publice centrale. Unii savanți consideră că președintele statului este reprezentant al puterii executive, deși alții susțin că este un mediator al puterilor în stat. Scopul prezentului articol este de a realiza o retrospectivă a prerogativelor șefului statului, pentru a-i analiza locul în cadrul ramurilor puterii de stat.