2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
7 results
Search Results
Item Importanţa cauzei Ilaşcu şi alţii în contextul eforturilor autorităţilor Republicii Moldova de asigurare a respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană(CEP USM, 2024-11-07) Cazacu, Pavel; Pavlovschi, StanislavFiind sesizată în premieră să examineze situația drepturilor omului din regiunea transnistreană, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a decis că în pofida lipsei controlului efectiv în regiunea transnistreană, autoritățile constituționale ale Republicii Moldova au obligații pozitive și trebuie să depună eforturi pentru a asigura respectarea drepturilor omului în acest teritoriu. La o distanță de 20 de ani de la pronunțarea hotărârii în cauza Ilașcu și alții, constatările CtEDO rămân la fel de valoroase și pertinente. Mai cu seamă, pentru că autoritățile constituționale nu le respectă în mod integral și nu le oferă atenția necesară pentru a le da efect și, astfel, a produce o schimbare semnificativă în calitatea protecției drepturilor omului și, mai larg, a principiului statului de drept în regiunea transnistreană.Item Fundamente jurisprudențiale în materia sportului: practica Curții Europene a Drepturilor Omului(CEP USM, 2024) Televca, OlegIn this article we will refer to the practice of the European Court of Human Rights in the field of sports. In this context, we can talk about the existence of a fairly consistent and complex relevant jurisprudence. Although the Republic of Moldova does not have disputes in the field of sports that are the subject of examination at the Court, it is still interesting what kind of cases are examined by it.Item Aplicarea acquis-ului în jurisprudența unui stat non-membru al uniunii europene - cazul Republicii Moldova(CEP USM, 2024) Pavlovschi, StanislavAderarea la Uniunea Europeană implică respectarea democrației, drepturilor omului și a valorilor europene, precum și îndeplinirea criteriilor politice, economice și administrative. Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova în decembrie 2023, iar aceasta trebuie să implementeze reforme extinse și să efectueze modificări ale legislației pentru a se alinia standardelor europene și acquis-ului Uniunii. În acest articol este reflectată și analizată jurisprudența națională dezvoltată de Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Justiție în domeniul aplicării dreptului Uniunii Europene și a aderării la valorile acesteia. Deși aplicarea acquis-ului nu era o obligație a statului formal vorbind, având în vedere că nu este, deocamdată, membru al Uniunii Europene, acest fapt denotă, însă, direcția clară de integrare europeană a Republicii Moldova.Item Epuizarea căilor de recurs interne și principiul subsidiarității prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului(2016) Sârcu, Diana; Antohi, LeonidConvenția europeană a drepturilor omului stabilește anumite criterii de admisibilitate a cererii depuse de către indivizi sau state, printre care epuizarea căilor de recurs interne are un caracter principal. Regula în cauză presupune situația că înainte ca o plângere să fie adresată jurisdicțiilor internaționale, reclamantul trebuie să o depună la instanțele judecătorești interne cu scopul de a înceta încălcarea și/sau a obține repararea acesteia din urmă. Prin urmare, doar dacă toate căile de recurs intern sunt epuizate și cererea rămâne în continuare nesoluționată, persoana poate să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Principiul în cauză este indisolubil legat de cel al subsidiarității mecanismului european de protecție, în conformitate cu care statele-părți la Convenție beneficiază de abilități primordiale să se pronunțe asupra plângerilor adresate, iar magistratul internațional intervine doar în situația în care carențele nu au fost pe deplin remediate la nivel intern. În prezentul demers științific autorii au fost interesați să demonstreze importanța criteriului de epuizare a căilor de recurs interne, precum și să scoată în evidență conexiunea acestuia cu principiul fundamental al subsidiarității, făcând referințe multiple la diverse spețe soluționate de Curtea Europeană și fosta Comisie Europeană a Drepturilor omului.Item Analiza practicii internaționale în domeniul asigurării vieții private în contextul securității cibernetice(USEM, 2022-03-04) Zaharia, Virginia; Luca, AlaAnalizând subiectul propus spre cercetare privind Internetul și protecția drepturilor fundamentale în acest spațiu, susținem că Internetul actualmente este un utilaj care poate duce la modernizarea și schimbarea în societate cu condiția de a respecta drepturile omului, și de aceea avem nevoie de o orientare la nivel internațional, acte normative la nivel național, siguranța datelor și libertatea pe de altă parte, iar acest studiu a jurisprudenței internaționale ne va oferi posibilitatea de a examina mai multe cazuri vizând încălcarea drepturilor omului prin intermediului Internetului. Fiind o verigă solidă și totodată cea mai slabă, Securitatea Cibernetică necesită o atenție sporită care necesită de a implementa o cultură strategică comună tuturor statelor lumii și de a elabora și implementa strategii naționale a securității cibernetice comune pentru a putea face față sfidărilor, pentru protecția integrității fizice a cetățenilor, prin sporirea eficienții eficacității și funcționării sigure a infrastructurilor critice și politice de securitate cibernetică, trebuie să ofere un mediu digital sigur și fiabil bazat pe protecția și conservarea libertăților și pe respectarea drepturilor omului on-line, în special protecția vieții private și a datelor cu caracter personal.Item CONCESIILE RECIPROCE - ELEMENT OBLIGATORIU AL TRANZACȚIEI DE ÎMPĂCARE(2021) Gaja, AlinaTranzacția de împăcare este un instrument de drept material, cu importante intercalații în dreptul procesual, având drept scop prevenirea în mod amiabil a unui potențial litigiu sau încetarea unui litigiu deja existent. În vederea calificării unui contract civil drept tranzacție de împăcare, legislația în vigoare și doctrina de profil prevăd câteva condiții prealabile și elemente obligatorii pe care trebuie să le prezinte un atare raport. Astfel, scopul prezentului articol este de a evidenția elementele obligatorii care formează conținutul unei tranzacții de împăcare. În vederea elaborării unui studiu detaliat, se va examina doar unul dintre aceste elemente, și anume concesiile reciproce făcute de părți în vederea soluționării disputei dintre acestea. Concesiile reciproce țin de esența tranzacției de împăcare, demonstrând că soluționând în mod amiabil conflictul de drept, ambele părți au de câștigat, economisind astfel timp, resurse și ajungând la o soluție mutual favorabilă. În articol se analizează conceptul de concesii reciproce, diferența dintre concesiile reciproce și alte instituții de drept, precum ar fi recunoașterea acțiunii sau renunțarea la acțiune. De asemenea, se vor prezenta exemple concrete de concesii reciproce, prin analiza jurisprudenței în acest domeniu.Item CONCESIILE RECIPROCE - ELEMENT OBLIGATORIU AL TRANZACȚIEI DE ÎMPĂCARE(CEP USM, 2021) Gaja, AlinaTranzacția de împăcare este un instrument de drept material, cu importante intercalații în dreptul procesual, având drept scop prevenirea în mod amiabil a unui potențial litigiu sau încetarea unui litigiu deja existent. În vederea calificării unui contract civil drept tranzacție de împăcare, legislația în vigoare și doctrina de profil prevăd câteva condiții prealabile și elemente obligatorii pe care trebuie să le prezinte un atare raport. Astfel, scopul prezentului articol este de a evidenția elementele obligatorii care formează conținutul unei tranzacții de împăcare. În vederea elaborării unui studiu detaliat, se va examina doar unul dintre aceste elemente, și anume concesiile reciproce făcute de părți în vederea soluționării disputei dintre acestea. Concesiile reciproce țin de esența tranzacției de împăcare, demonstrând că soluționând în mod amiabil conflictul de drept, ambele părți au de câștigat, economisind astfel timp, resurse și ajungând la o soluție mutual favorabilă. În articol se analizează conceptul de concesii reciproce, diferența dintre concesiile reciproce și alte instituții de drept, precum ar fi recunoașterea acțiunii sau renunțarea la acțiune. De asemenea, se vor prezenta exemple concrete de concesii reciproce, prin analiza jurisprudenței în acest domeniu.