2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
17 results
Search Results
Item Victima infracţiunilor de amestec în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală (art. 303 CP RM)(CEP USM, 2024-11-07) Bragoi, ConstantinIn this article, we aim to analyze the characteristics of the victim of offenses provided for in Article 303 of the Criminal Code of the Republic of Moldova. The content of the paper analyzes the issues encountered in the legal and criminal classification of the offenses listed in relation to the victim’s status. As a result of the analysis conducted, it is concluded that the victim of the offenses under Article 303 of the Criminal Code of the Republic of Moldova can be a judge within a national or international court (paragraph (1) of Article 303 of the Criminal Code of the Republic of Moldova), as well as a prosecutor, criminal investigator, or the stuff of international courts (paragraph (2) of Article 303 of the Criminal Code of the Republic of Moldova).Item Eroarea judiciară: concept și reglementare(CEP USM, 2024) Iacub, IrinaThe study is focused on the issue of judicial error as a concept and legal category. Starting from the constitutional text, in which the notion of “error” is attested, and the legislation that develops it, an attempt is made to clarify its meaning, taking into account the lexicographical explanations from explanatory dictionaries and those of legal terms. The main conclusion is focused on the idea that the judicial error, which includes in itself the error of fact and law (even if only one of them), can be admitted as a result of the violation of material or procedural rules, which denotes that it essentially represents an action/ illegal inaction.Item Theoretical and practical implications on the subjects charged with duties of conducting special investigation activity(2017) Obadă, DumitruThis paper is an endeavor to analyze Moldova’s legal framework aimed at regulating Special investigative activity (SIA) in terms of subjects or, in other words, of procedural exponents, invested by a legislator with duties of carrying out SIM. It is also an attempt to reveal the normative inconsistencies specified in the regulatory content of the Criminal Procedural Law, including a verifiable analysis of the legal norms stipulated in the Code of Criminal Procedure, as well as other regulations related to this specific area of state activity specified in the related legislation. Moreover, the author sought to highlight the adverse legal effects that may be generated by the misinterpretation and misapplication of the legal norms related to SIA. While carrying out this study, we have taken into account the practice of law enforcement by state bodies in conducting criminal investigations, as well as the attempt to clarify and define the concept of “carrying out special investigative activity”. The research is also an attempt to clarify the competences of procedural subjects in charge of conducting SIA, as well as their functional interdependence in this activity. Furthermore, the study reasons upon some author’s assertions regarding the legal nature of SIM results from the perspective of the theory of evidence, particularly the admissibility of evidence obtained through SIM, the procedural stage at which the SIM can be performed, the impact of the current normative inadvertences regarding the possibility of taking evidence by means of SIM. The research has also been focused on identifying the prosecutor’s functional characteristics in conducting special investigative activity.Item Formarea continuă a judecătorilor: pilon pentru dezvoltarea responsabilității disciplinare și menținerea securității juridice în societatea democrată("Print-Caro" SRL, 2023-10-27) Gavrilenco, NataliaAcest articol discută importanța formării continue a judecătorilor în menținerea calității sistemului de justiție într-o societate democratică. Într-o lume în continuă schimbare, unde legile evoluează constant, educația juridică continuă devine esențială pentru a asigura aplicarea corectă și echitabilă a legii. Autorul subliniază că formarea inițială a judecătorilor are cerințe stricte, inclusiv reputație ireproșabilă, cetățenie, educație juridică, vechime în muncă și altele. Articolul evidențiază rolul Institutului Național al Justiției în furnizarea de instruire continuă de înaltă calitate pentru judecători, procurori, grefieri și alți profesioniști din domeniul justiției. Participanții trebuie să acumuleze un număr minim de ore de formare pe an, iar activitățile de formare sunt adaptate pentru a dezvolta competențele profesionale aplicate și pentru a asigura un nivel înalt de etică profesională. Separarea puterilor în stat, cu puterea judecătorească ca a treia putere, este subliniată ca o caracteristică esențială a statului de drept, iar responsabilitatea disciplinară a judecătorilor este evidențiată ca o necesitate într-o societate democratică. În concluzie, articolul susține că educația juridică continuă este esențială pentru menținerea securității legale și dezvoltarea responsabilității disciplinare într-o societate democratică. Autorul evidențiază că investiția în educația juridică continuă este crucială pentru asigurarea unei justiții corecte într-o societate democratică. Legislația relevantă din Republica Moldova pentru educația juridică continuă și responsabilitatea disciplinară este menționată ca parte a eforturilor de reglementare a comportamentului și eticii profesionale a juriștilor.Item Lipsa eticii profesionale a judecătorilor – temei de sancționare disciplinară(2023) Gavrilenco, NataliaPrezentul articol constituie o cercetare știinţifică care examinează importanţa eticii profesionale în cadrul sistemului judiciar și rolul sancţionării disciplinare în menţinerea integrităţii acestuia. Se analizează principiile etice, rolul codului de etică al judecătorilor și practica judiciară naţională în acest domeniu. De asemenea, se examinează cazuri reale în care judecătorii au fost sancţionaţi disciplinar și impactul acestor cazuri asupra încrederii publicului în sistemul judiciar. Scopul principal al cercetării este de a identifica corelaţia dintre etica profesională și răspunderea disciplinară a judecătorilor, evidenţiind problemele și propunând soluţii pentru asigurarea integrităţii și responsabilităţii în sistemul judiciar. Prin cercetarea efectuată au fost formulate concluzii și recomandări ce pot fi utile pentru eventualele modificări legislative.Item Analiza comparativă a sistemelor de răspundere disciplinară a judecătorilor din Europa("Print-Caro" SRL, 2022-04-22) Gavrilenco, NataliaFuncționarea democrației depinde de respectarea principiului separării puterilor publice, de respectarea principiului legalității. Traseul Republicii Moldova este orientat către integrarea europeană, ceea ce impune respectarea standardelor internaționale cu privire la independența justiției. Autorul pornește de la teza: în materia răspunderii disciplinare este foarte important să se realizeze un echilibru între necesitatea de a fi sancţionată conduita magistratului, care este incompatibilă cu exigenţele deontologice impuse acestui corp profesional, şi necesitatea de a-i fi respectată independenţa. Studiul supune analizei diverse sisteme de răspundere disciplinară a judecătorilor din Europa. În concluzie, autorul subliniază că aspectele etice ale conduitei judecătorilor trebuie discutate din diverse motive, analizând și experiența statelor europene. Astfel autorul va aborda câteva sisteme de răspundere disciplinară a judecătorilor din Europa.Item Reglementări privind procedura în ordonanță în sistemul de drept anglo-saxon(2023) Josanu, IlonaÎn prezentul articol autorul oferă o analiză a cadrului legislativ a procedurii în ordonanță în sistemul de drept anglosaxon, după exemplul reglementărilor procesual-civile din Statele Unite ale Americii și celor din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Autorul schițează principalele caracteristici și aspecte procedurale ale examinării cauzelor în procedura în ordonanță în sistemul de drept anglo-saxon, evidențiind diferențele față de reglementările adoptate în legislația procesual-civilă a Republicii Moldova. Analiza prezentată în articol accentuează caracterul de bază al procedurii în ordonanță – lipsa litigiului de drept și incontestabilitatea pretențiilor creditorului, importanța deținerii de către părți a unicului mijloc de probă admisibil în procedura în ordonanță – înscrisurilor. Totodată, autorul subliniază importanța existenței procedurii în ordonanță – procedură judiciară simplificată, ce oferă justițiabililor posibilitatea obținerii soluționării în fond a cauzelor necontencioase într-un mod mult mai rapid și mai eficient, comparativ cu durata procedurii judiciare clasice.Item Reglementarea activității judecătorilor și a executorilor judecătorești în perioada Marii Uniri(2023) Crețu, VasileProfesia de judecător şi cea de executor judecătoresc au fost într-o strânsă legătură din cele mai vechi timpuri. Analiza modului de reglementare a acestor profesii reprezintă un interes sporit pentru specialiştii în domeniul dreptului. În acest articol ne propunem să analizăm cum au fost reglementate în epoca Marii Uniri profesiile de judecător şi cea de portărel (executor judecătoresc), în special aspectele ce ţin de modul şi cerinţele de accedere în profesie, formele de răspundere disciplinară şi retribuire a muncii, drept ca bază textele actelor normative în vigoare la acea perioadă, aplicabile statutului acestor profesiuni. De asemenea, vom compara prevederile perioadei menţionate cu cele actuale, prevăzute de legislaţia în vigoare.Item Acţiunea reconvenţională în procesul civil al Republicii Moldova(2014) Belei, Elena; Buhnaci, VirgiliuAcţiunea reconvenţională este o categorie separată a acţiunii civile, care este înaintată de către pârât, în cadrul unui proces deja pornit, ca mijloc de apărare împotriva acţiunii principale (art.173 alin.(1) lit.b) CPC) sau ca act de dispoziţie propriu (art.173 alin.(1) lit.a) şi c) CPC). Pentru a accepta spre examinare o acţiune civilă depusă de către pârât ca recovenţională, judecătorul trebuie mai întâi să verifi ce dacă aceasta poate fi încadrată în unul din temeiurile prevăzute de art.173 alin.(1) CPC, ulterior să clarifi ce dacă acţiunea reconvenţională a fost depusă în termenii prevăzuţi de lege (art.172 alin.(1) CPC) şi abia după aceasta să stabilească dacă pârâtul a respectat art.169, 170, 166, 167 CPC. Dacă acţiunea depusă de către pârât ca reconvenţională nu se încadrează nici întrun temei prevăzut de art.173 CPC, instanţa de judecată va dispune separarea acesteia prin încheiere nesusceptibilă de recurs.Item Noua metodologie de instruire în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei și-a confirmat eficacitatea. Revista Procuraturii Republicii Moldova, 2019, nr. 3, pp. 19-21. ISSN 2587-3601(2019) Scobioală, DianaDeveloping the institutional capacity of authorities in the justice sector is a necessity dictated by the imperatives of a time when the rule of law and ensuring respect for human rights and fundamental freedoms are the basic prerequisites for the existence of a truly democratic society. Taking into account these imperatives, stands out the importance of the initial/continuous training of judges/prosecutors at the National Institute of Justice, which is constantly improving its training methods, taking into account the remaining issues in the domain.