2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
6 results
Search Results
Item ACȚIUNEA ADIACENTĂ DIN CADRUL INFRACȚIUNILOR PREVĂZUTE LA ART. 259 DIN CODUL PENAL(CEP USM, 2023) Strîmbeanu, AlexandruObiectul de investigație îl reprezintă cele șase modalități normative ale acțiunii adiacente din cadrul faptei prejudiciabile prevăzute la art. 259 din Codul Penal al Republicii Moldova: 1) distrugerea informației computerizate; 2) deteriorarea informației computerizate; 3) modificarea informației computerizate; 4) blocarea informației computerizate; 5) copierea informației computerizate; 6) dereglarea funcţionării calculatoarelor, a sistemului informatic sau a reţelei informatice. În rezultatul examinării opiniilor doctrinare, a prevederilor normative relevante și a exemplelor din jurisprudența națională, este propusă propria viziune asupra înțelesului fiecăreia din noțiunile care se referă la cele șase modalități. În cadrul investigației sunt stabilite carențele ce caracterizează textul legii penale și, drept urmare, sunt recomandate soluții de remediere a acestora.Item UNELE ASPECTE ALE LATURII OBIECTIVE A INFRACȚIUNILOR PREVĂZUTE LA ART. 259 DIN CODUL PENAL(CEP USM, 2023) Brînza, Serghei; Strîmbeanu, AlexandruÎn cadrul prezentului studiu sunt supuse analizei: momentul de consumare a infracțiunilor prevăzute la art. 259 din Codul Penal al Republicii Moldova, precum și urmările prejudiciabile ale acestora; tentativa și pregătirea în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 259 din Codul Penal al Republicii Moldova; legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, prevăzute la art. 259 din Codul Penal al Republicii Moldova. Infracțiunile, prevăzute la art. 259 din Codul Penal al Republicii Moldova, sunt infracțiuni materiale. Poziția față de structura laturii obiective a acestor infracțiuni trebuie diferențiată în funcție de modalitățile normative ale acțiunii adiacente din cadrul faptei prejudiciabile. În cazul infracțiunilor prevăzute la art. 259 din Codul Penal al Republicii Moldova, urmările prejudiciabile sunt legate cauzal de acțiunea adiacentă de distrugere, deteriorare, modificare, blocare sau copiere a informaţiei, ori de dereglare a funcţionării calculatoarelor, a sistemului sau a reţelei informatice, care, la rândul său, este legată cauzal de acțiunea principală de acces ilegal la informația computerizată.Item ELEMENTUL MATERIAL AL INFRACŢIUNILOR DE FALS ÎN ACTE PUBLICE (art.332 CP RM)(CEP USM, 2021) Pîrțac, CristinaÎn prezentul studiu sunt supuse analizei modalităţile normative alternative de exprimare a faptei prejudiciabile prevăzute la art.332 CP RM (falsul în acte publice). Se arată că în ipoteza înscrierii unor date false fapta prejudiciabilă este îndreptată către un document oficial existent. Se punctează că cele două acţiuni prejudiciabile, prevăzute la art.332 CP RM, în unele cazuri ar putea coexista. De lege lata sunt sesizate cazuri când persoana publică sau persoana cu funcţie de demnitate publică omite să reflecte în documentele oficiale date veridice complete, realitatea fiind denaturată prin includerea unor date într-un volum incomplet. Actualmente, asemenea fapte omisive nu pot cădea sub incidenţa art.332 CP RM. Se argumentează că omisiunea includerii unor date autentice în documentul oficial trebuie catalogată în postura de modalitate normativă alternativă a falsului în acte publice, nu însă în calitate de modalitate faptică a inacţiunii ce formează conţinutul elementului material al abuzului de putere sau al abuzului de serviciu.Item FAPTA PREJUDICIABILĂ ÎN CAZUL INFRACȚIUNILOR DE NEGLIJENȚĂ ÎN SERVICIU (art.329 CP RM)(CEP USM, 2017) Brînza, Sergiu; Serbinov, IgorÎn articolul de faţă analizei este supusă fapta prejudiciabilă, privită ca semn al laturii obiective a infracțiunilor prevăzute la art.329 CP RM. Sunt stabilite caracteristicile celor două modalități normative ale acestor fapte prejudiciabile. Se arată că în art.329 CP RM prin „îndeplinirea necorespunzătoare” se înțelege „îndeplinirea prin încălcarea legii”. În context, prin „lege” se înțelege,inclusiv,o reglementare secundară emisă de Guvern, de altă autoritate a administraţiei publice centrale sau locale etc.,care vine să detalieze o lege propriuzisă.Se demonstrează că în situația în care actele de reglementare secundară (de exemplu, fișa postului), care stabilesc conținutul obligațiilor de serviciu ale făptuitorului, forma sau întinderea îndeplinirii acestor obligații, momentul efectuării lor, condițiile de efectuare a acestora etc., au un caracter autonom (adică,nu sunt adoptate/emise în limitele şi potrivit normelor unei legi),lipsește temeiul aplicării art.329 CP RM. Se argumentează că în cazul în care în sfera de competență a făptuitorului nu intră obligațiile, a căror neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare i se incriminează, art.329 CP RM nu poate fi aplicat. Se ajunge la concluzia că art.329 CP RM nu poate fi aplicat în cazul în care sursele obligațiilor neîndeplinite sau îndeplinite necorespunzător de către făptuit or: 1) nu satisfac exigențele stabilite pentru un act normativ sau2) satisfac aceste exigențe, însă nu au fost aduse la cunoștința făptuitorului prin publicare sau pe altă cale stabilită de lege.Item ANALIZA REGLEMENTĂRILOR REFERITOARE LA INFRACŢIUNILE PRIVIND TRAFICUL DE PERSOANE DIN LEGISLAŢIILE ÎN CARE FAPTA DE TRAFIC DE PERSOANE ÎN SCOP DE EXPLOATARE SEXUALĂ ESTE INCRIMINATĂ ALĂTURI DE FAPTA DE TRAFIC DE PERSOANE DE SEX FEMININ, AVÂNDU-SE ÎN VEDERE CĂ CELE DOUĂ FAPTE SE REFERĂ LA IPOTEZE DIFERITE(CEP USM, 2014) Dumneanu, Ludmila; Ştefănoaia, MihaiÎn articol sunt clasificate reglementările ce se referă la infracţiunile privind traficul de persoane din legislaţia Slovaciei în rândul legislaţiilor în care fapta de trafic de persoane în scop de exploatare sexuală este incriminată alături de fapta de trafic de persoane de sex feminin, avându-se în vedere că cele două fapte se referă la ipoteze diferite. Analiza reglementărilor în care se incriminează fapta de trafic de persoane din Slovacia e raportată la diferenţele dintre dispoziţiile de la art.210 şi 211 CP Rom din 2009 şi de la art.165 şi 206 CP RM din 2002. Prin urmare, subiect al analizei reprezintă: conţinutul şi modalităţile acţiunilor principale şi adiacente ale faptei prejudiciabile; formele de sancţionare a infracţiunii şi de răspundere pentru ea; diferenţierea formelor scopului infracţiunii; explicarea noţiunilor consemnate în Codul penal al Slovaciei din 29.11.1961.Item ANALIZA REGLEMENTĂRILOR REFERITOARE LA INFRACŢIUNILE PRIVIND TRAFICUL DE PERSOANE DIN LEGISLAŢIILE ÎN CARE FAPTA DE TRAFIC DE PERSOANE (PRESUPUNÂND CA CIRCUMSTANŢĂ AGRAVANTĂ SĂVÂRŞIREA FAPTEI ASUPRA UNUI MINOR (COPIL)) ESTE INCRIMINATĂ ALĂTURI DE FAPTA DE TRAFIC DE COPII(CEP USM, 2014) Dumneanu, Ludmila; Ştefănoaia, MihaiPrezentul articol este axat pe clasificarea reglementărilor referitoare la infracţiunile privind traficul de persoane din legislaţiile Macedoniei, Muntenegrului şi Kazahstanului în rândul legislaţiilor în care fapta de trafic de persoane (presupunând ca circumstanţă agravantă săvârşirea faptei asupra unui minor (copil)) este incriminată alături de fapta de trafic de minori (trafic de copii). Analiza reglementărilor referitoare la infracţiunile în care se incriminează fapta de trafic de persoane e raportată la diferenţele dintre dispoziţiile de la art.210 şi 211 CP Rom din 2009 şi de la art.165 şi 206 CP RM din 2002. Prin urmare, subiect al analizei reprezintă: conţinutul şi modalităţile acţiunilor principale şi adiacente ale faptei prejudiciabile; latura obiectivă a infracţiunii, formele pedepsei şi ale răspunderii; diferenţierea formelor scopului infracţiunii; circumstanţa agravantă a infracţiunii consemnate în Codul penal al Macedoniei din 23.07.1996, în Codul penal al Muntenegrului din 17.12.2003 şi în Codului penal al Kazahstanului din 16.07.1997.