2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
9 results
Search Results
Item Desfășurarea online a ședințelor de judecată versus respectarea dreptului la un proces echitabil(CEP USM, 2024) Reniță, GheorgheThis article examines whether or not conducting court hearings online violates the right to a fair trial. To provide an answer, appeal is made to the normative framework, the practice of the Constitutional Court, as well as the practice of the European Court of Human Rights. Finally, it is concluded that neither the Constitution nor the European Convention on Human Rights prohibits, per se, the holding of online court hearings. Such a possibility must be provided for by law, be justified and ensure the exercise of rights in a practical and effective manner.Item Dreptul apărării de a solicita explicarea învinuirii (acuzării) la faza urmăririi penale(2021) Vizdoagă, Tatiana; Eșanu, AdrianaPotrivit art. 66 alin. (2) pct.1) din Codul de procedură penală, învinuitul are dreptul să ştie pentru ce faptă este învinuit […], adică să fie informat asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa. În cazul în care persoana nu este informată corect cu privire la învinuirea înaintată, aceasta este lipsită de dreptul de a-şi asigura posibilitatea pregătirii şi exercitării apărării, fiind afectate grav principiile unui proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Cu toate că principiul care guvernează realizarea drepturilor de către învinuit în procesul penal garantează valorificarea oricăror mijloace şi procedee de apărare, cu excepţia celor interzise expres de lege, unii procurori manifestă o reticenţă faţă de cererile apărătorilor privind explicarea învinuirii la faza urmăririi penale, context în care, de cele mai dese ori, fie că le declară inadmisibile, fie că le consideră ca fiind neîntemeiate. O asemenea abordare nu se conciliază cu dreptul la un proces echitabil, or, de claritatea celor expuse în ordonanţa de punere sub învinuire este legat şi dreptul acuzatului la apărare – ca element indispensabil al protecţiei persoanei împotriva arbitrariului. De aceea, în prezentul studiu, autorii vin cu argumente pertinente pentru a anihila practica vicioasă a procurorilor de a desconsidera importanţa predictibilităţii învinuirii în vederea asigurării dreptului la apărare, deopotrivă – evitarea condamnării Republicii Moldova de către Curtea Europeană pentru încălcarea art. 6 § 3 din Convenţia Europeană.Item Datele neadmise ca probe administrate cu incălcarea drepturilor fundamentale ale omului(2018) Vizdoagă, Tatiana; Eșanu, AdrianaActele procedurale şi procedeele probatorii constituie instrumente vii prin care toţi participanţii la proces îşi exercită drepturile, îşi valorifică interesele, iar procurorul şi organul de urmărire penală stabilesc adevărul, cercetând sub toate aspectele, complet şi obiectiv toate circumstanţele cauzei. În vederea asigurării dreptului la un proces echitabil, în legislaţia procesual-penală este reglementat modul în care părţile pot solicita ori participa la efectuarea anumitor acţiuni procesuale, dar şi sancţiunile procesuale în caz de încălcare a prevederilor legale. Asemenea sancţiuni se impun, în special, în raport cu datele obţinute în condiţii obscure, context în care în procesul penal acestea nu vor fi admise ca probe şi, prin urmare, se vor exclude din dosar, nu vor putea fi prezentate în instanţa de judecată şi nu vor fi puse la baza sentinţei sau a altor hotărâri judecătoreşti. Luând în calcul semnificaţia şi natura reglementării de la art.94 alin.(1) din CPP al RM, dar şi domeniul vast al acesteia, în prezentul studiu au fost supuse cercetării primele două circumstanţe-sancţiuni.Item Reîncadrarea juridică a faptei inculpatului in sensul atenuării: problem de drept penal material şi procesual(2016) Vizdoagă, Tatiana; Eșanu, AdrianaÎncadrarea juridică a faptei joacă un rol crucial în cadrul procesului penal, or, în acord cu temeiul legal al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, constituind o condiție esențială a echității procedurii garantate de art.6 din Convenția Europeană. Astfel, orice schimbare a încadrării juridice, chiar și în sensul atenuării, realizată de către instanța de judecată, fără ca aceasta să fi constituit obiect al cercetării judecătorești, este de natură a leza dreptul la apărare al inculpatului, rămânând fără relevanță posibilitatea abstractă al celui din urmă de a prevedea o soluție de încadrare juridică diferită de cea pentru care a fost trimis în judecată. Pornind de la câteva hotărâri din practica judiciară națională, dar și de la unele spețe examinate de Curtea Europeană, prezentul studiu își propune să ofere răspuns la următoarele întrebări: 1) Se încalcă sau nu dreptul la apărare, dacă instanța reîncadrează faptele inculpatului în baza unei alte componențe de infracțiune, având latură obiectivă identică cu infracțiunea imputată de acuzare, dar cu formă de vinovăție distinctă, fără a agrava situația acuzatului? 2) Se încalcă sau nu dreptul la apărare, fără a agrava situația inculpatului, dacă instanța atribuie acestuia un alt rol juridic decât cel reținut în rechizitoriu? 3) Care sunt modalitățile de restabilire a dreptului acuzatului la un proces echitabil, sub aspectul informării sale cu privire la recalificarea faptei ce i se impută?Item Considerente privind instituția excluderii probelor la faza de urmărire penală(2021) Dolea, Igor; Shaporda, EcaterinaObiectul analizei sunt instituțiile excluderii și distrugerii probelor administrate la faza de urmărire penală. În acest sens a fost analizată jurisprudența Curții Europene a Dreptului Omului în materia dreptului la un proces echitabil prin prisma probatoriului penal, în special în partea ce ține de principiul „egalității armelor” și contradictorialității, jurisprudență relevantă a Curții Constituționale a Republicii Moldova, prevederile legislative ale altor țări în materia excluderii probelor la faza de urmărire penală. Au fost formulate unele concluzii în ceea ce ține de instituțiile excluderii și distrugerii probelor care pot fi utile în activitatea practică.Item Curtea Europeană a Drepturilor Omului și fenomenul migraţiei(2020) Roșca, ValentinFenomenul migraţiei nu este un fenomen nou, dar și totodată, inedit pentru sistemul european de protecţie a drepturilor omului. Dreptul la azil nu a fost codificat în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În pofida faptului că în Convenţie nu sunt prevederi cu privire la dreptul de intrare și ședere a străinilor pe teritoriul statelor părţi, aceasta nu reprezintă un impediment de a garanta aplicabilitatea drepturilor garantate de acest tratat faţă de toate persoanele care se află sub jurisdicţia statului parte în corespundere cu art. 1 CEDO. Astfel, fiind un instrument de protecţie a drepturilor omului care în mod expres nu se referă la instituţia azilului și la fenomenul migraţiei, în calitate de instituţie complexă a dreptului internaţional, jurisprudenţa CtEDO vine cu o practică constantă la capitolul garantării drepturilor recunoscute în Convenţie faţă de diverse categorii de migranţi.Item DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL – CONDIŢIE A STATULUI DE DREPT(CEP USM, 2022-05-20) Negru, Boris; Morozan, NicoletaThe right to a fair trial has the following content: free access to justice; examination of the case fairly, publicly and within a reasonable time; examination of the case by an independent, impartial tribunal established by law; publicity of the process and the pronouncement of the decision. These, taken in their accumulation, characterize the fair process, in which the procedural rules lead to a fair outcome, consisting in the confirmation and legal strengthening of the violated right.Item ASPECTE PRIVIND EVOLUȚIA ȘI CONSACRAREA DREPTULUI DE ACCES LIBER LA JUSTIȚIE(2022) Smochină, Andrei; Trocin, EugeniuProblematica liberului acces la justiţie este amplu dezbătută, atât în literatura de specialitate, cât şi în jurisprudenţă, instituţia remarcându-se prin abordări nuanţate în funcţie de ramura de drept care revendică accesul la justiţie ca instituție specifică. Pe parcursul timpului, liberul acces la justiţie s-a afirmat ca fiind un principiu fundamental de realizare a justiţiei, alături de principiile legalităţii, bunei administrări a justiţiei, garantării unui proces echitabil, publicitatea procesului, imparţialitatea judecătorului, respectiv proporţionalitatea în aplicarea sancţiunilor. Astfel, având în vedere raționamentul potrivit căruia cel mai eficient remediu faţă de actele sau faptele de încălcare a drepturilor subiective, inclusiv a celor fundamentale, sau a intereselor legitime, este justiția, care presupune opţiuni şi soluţii bazate pe exigenţele dreptăţii, moralităţii şi corectitudinii atât în procesul de elaborare a dreptului, cât şi în procesul de aplicare a normelor juridice, ne-am propus să realizăm un demers științific privind evoluția și consacrarea dreptului de acces liber la justiție începând cu perioda antică și până în prezent.Item DIGITALIZAREA PROCEDURII DE EXECUTARE: REALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE(CEP USM, 2021) Căpățînă, MihaelaThe experience of developing world information shows that building societies and information is a priority, it ensures a faster assurance of the state structure and justice is not an exception from it.Electronic services represent a more efficient, safer and cheaper alternative, which allows state structures to be closer to citizens. Within this interactive process new possibilities, but also new responsibilities, appear. One of the main problems is the need to possess certain knowledge in the field of I.C.T. for both the litigants and the exponents of the judiciary, it is imminent to change the mode of activity under the conditions of an interactive network structure.