2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
11 results
Search Results
Item Distincția dintre conceptul de ,,evaluare a probelor” și ,,standardul de probă” în dreptul procesual penal: o analiză comparativă(CEP USM, 2024) Leontieva, SvetlanaÎn procesul penal, scopul principal este adoptarea unui verdict corect de condamnare sau achitare. Fiecare decizie se bazează pe o evaluare independentă a probelor prezentate. Aceste aspecte constituie fundamentul cercetării, care vizează elucidarea distincției conceptuale între criteriile de evaluare a probelor și standardul de probă, care permite o înțelegere profundă a mecanismelor judiciare și contribuie la asigurarea unui proces echitabil. În cadrul cercetării, am demonstrat că probele trebuie evaluate pentru a verifica dacă îndeplinesc un standard de probă relevant, iar evaluarea se efectuează pe baza unui anumit criteriu. Astfel, atât criteriile, cât și standardele sunt necesare pentru stabilirea faptelor relevante. Pe lângă acest punct conceptual, articolul explorează trei aspecte principale: utilizarea criteriilor ca standarde de probă, diferențele între sistemele juridice în abordarea acestor concepte și interdependența lor în adoptarea sentințelor. Analiza comparativă subliniază că, deși standardele și criteriile de evaluare au diferențe conceptuale, ele sunt funcțional interconectate, fiecare având un rol în procesul adoptării deciziei finale.Item Standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă şi intima convngere: similitudini(CEP USM, 2024-11-07) Dolea, IgorThe addressed issue concerns the relation between the self-conviction rule and the standard of proof beyond a reasonable doubt. Traditionally, in the criminal procedural system of the Republic of Moldova, the rule of assessing evidence according to one’s own conviction was considered unique in the matter of evaluating evidence, a fact determined by the mixed system of which the national criminal procedure is also a part. However, currently the continental legal systems increasingly adhere to the standard of evidence beyond any reasonable doubt, characteristic of the Anglo-Saxon system. In the same way, the European Court of Human Rights constantly mentions the standard of proof from which the analysis in particular cases starts, this being the standard of proof beyond any reasonable doubt. In connection with this fact, the question of the differences and similarities between these two concepts is discus- sed, if they are convincing and if they are not mutually exclusive. In the same way, an attempt is made to identify the connection of the standard with some procedural principles applied in the matter of evidence. Following the analysis, the following conclusion is reached: that the assessment of evidence according to one’s own conviction and the standard of proof beyond any reasonable doubt are not antagonistic and have a common foundation based on the moral aspect of the assessment of evidence.Item Aspectele practice referitoare la soluţionarea litigiilor de muncă de către instanţa de judecată(CEP USM, 2024-11-07) Macovei, Tatiana; Macovei, GheorgheLabor disputes that have not been settled amicably by the employer and the employee can be settled by the court if the employee applies for a summons. in this communication we propose to address the most important aspects that refer to the resolution of individual labor disputes by the court. In the vast majority of cases, employees have the status of plaintiff when examining individual labor disputes, employers have the status of employee only in one category of litigation - bringing employees to material liability.Item Explorarea regulii admisibilității probelor în procesul penal: o analiză teoretică și practică(CEP USM, 2024) Leontieva, Svetlana; Toderica, VladRespectarea regulii admisibilității probelor este esențială pentru un proces penal, anumite reguli privind admisibilitatea probelor fiind stabilite în jurisprudență CtEDO și încorporate în legislația națională. În general, principiul admisibilității probelor înseamnă că în principiu orice probă este admisibilă, cu excepția cazurilor când intervin limitările legale și limitările impuse de principiile generale. Acest articol analizează reguli de admisibilitate a probelor în procesul penal prevăzute la nivel european și național, fiind acordată atenție și funcțiilor admisibilității în procesul penal, în special funcției de garanție. Totodată, articolul reflectă starea dezbaterii științifice privind recunoașterea probelor obținute ilegal ca „probe inadmisibile”, precum și opiniile autorilor cu privire la această problemă.Item Elements of forensic tactics regarding the representation of the public prosecution in court(2022) Vizdoagă, TatianaThe complex and responsible activity of the prosecutor in the criminal trial ends by representing the public (state) prosecution before the court. The judicial process is carried out on the basis of the adversarial principle. Although the procedural aspects of the state prosecutor's activity in court were thoroughly investigated in specialized sources, the tactics of representing the prosecution did not exhaust their scientific and practical value and interest. In a special light, certain forensic procedures and methods are required, mirrored mainly for the preliminary phase, with application by the prosecutor in order to prove the accusation in court. This paper focuses on the identification and analysis of hypotheses to justify the need to apply the elements of forensic tactics to the representation of the public prosecution by the prosecutor in court. Thus, it was argued the need to adapt and apply in new conditions, adversarial ones, the elements of forensic tactics in the activity of the prosecutor at each stage of the trial of the criminal case: at the preliminary hearing, during the preparatory part of the hearing, at the judicial investigation and judicial debates. The proactivity of the prosecutor at the trial stage will depend primarily on the knowledge the prosecutor possesses about the tactics of presenting evidence and the ability to interpret it in favor of the prosecution. If he does not have the necessary professional skills, the prosecutor will encounter serious difficulties in the adversarial trial. However, in the present study certain aspects of forensic tactics are analyzed, which ensure a good quality of representation by the prosecutor of the public prosecution at the trial stage.Item Elemente de tactică criminalistică privind reprezentarea acuzării publice în instanța de judecată(2022) Vizdoagă, TatianaActivitatea complexă şi responsabilă a procurorului în procesul penal se încheie prin reprezentarea acuzării publice (de stat) în fața instanței de judecată. Procesul judiciar se desfășoară în baza principiului contradictorialității. Deși aspectele procesuale ale activităţii acuzatorului de stat în instanţa de judecată, în sursele de specialitate au fost cercetate temeinic, tactica reprezentării acuzării nu i-a epuizat valoarea şi interesul științific și practic. Într-o lumină aparte se cer oglindite anumite procedee şi metode criminalistice, elaborate preponderent pentru faza prejudiciară, cu aplicare de către procuror în scopul probării acuzării în judecată. Prezenta lucrare se focusează pe identificarea și analiza unor ipoteze de justificare a necesității aplicării elementelor de tactică criminalistică la reprezentarea acuzării publice de către procuror în instanța de judecată. Astfel, s-a argumentat necesitatea adaptării și aplicării în condiții noi, de contradictorialitate, a elementelor de tactică criminalistică în activitatea procurorului la fiecare dintre etapele judecării cauzei penale: la ședința preliminară, în cursul părții pregătitoare a ședinței de judecată, la cercetarea judecătorească și în cadrul dezbaterilor judiciare. Proactivitatea procurorului la faza judecării va depinde în primul rând de cunoștințele pe care el le posedă cu privire la tactica prezentării probelor și de capacitatea sa de a le interpreta în favoarea acuzării. Dacă nu are abilitățile profesionale necesare, va întâmpina dificultăți serioase în procesul contradictorial. Or, în prezentul studiu sunt analizate anumite aspecte de tactică criminalistică prin care este asigurată o bună calitate a reprezentării de către procuror a acuzării publice la faza judecării.Item Inadmisibilitatea probelor care derivă din art. 8 CoEDO – obţinute cu încălcarea obligaţiilor negative ale statului(2019) Vizdoagă, Tatiana; Oboroceanu, NicolaeRecunoscând respectarea vieţii private ca fiind unul dintre principiile fundamentale care guvernează desfăşurarea procesului penal, CoEDO stabileşte că restrângerea exercitării acestor drepturi este admisă doar în condiţiile legii şi dacă aceasta este necesară într-o societate democradtică. În prezentul studiu se urmăreşte identificarea obligaţiilor negative ale statului în materia art.8 CoEDO şi a jurisprudenţei CtEDO şi analiza măsurii în care încălcarea acestor obligaţii influenţează admisibilitatea probelor administrate în procesul penal. Valoarea aplicativă a studiului constă în faptul că rezultatele şi concluziile făcute vor putea fi folosite în practică de către ofiţeri de urmărire penală, procurori, judecători şi alţi participanţi la procesul penal ori de câte ori va fi ridicată problema admisibilităţii probelor obţinute în cadrul procesului penal cu încălcarea obligaţiilor negative ale statului în materia art.8 CoEDO.Item Datele neadmise ca probe administrate cu incălcarea drepturilor fundamentale ale omului(2018) Vizdoagă, Tatiana; Eșanu, AdrianaActele procedurale şi procedeele probatorii constituie instrumente vii prin care toţi participanţii la proces îşi exercită drepturile, îşi valorifică interesele, iar procurorul şi organul de urmărire penală stabilesc adevărul, cercetând sub toate aspectele, complet şi obiectiv toate circumstanţele cauzei. În vederea asigurării dreptului la un proces echitabil, în legislaţia procesual-penală este reglementat modul în care părţile pot solicita ori participa la efectuarea anumitor acţiuni procesuale, dar şi sancţiunile procesuale în caz de încălcare a prevederilor legale. Asemenea sancţiuni se impun, în special, în raport cu datele obţinute în condiţii obscure, context în care în procesul penal acestea nu vor fi admise ca probe şi, prin urmare, se vor exclude din dosar, nu vor putea fi prezentate în instanţa de judecată şi nu vor fi puse la baza sentinţei sau a altor hotărâri judecătoreşti. Luând în calcul semnificaţia şi natura reglementării de la art.94 alin.(1) din CPP al RM, dar şi domeniul vast al acesteia, în prezentul studiu au fost supuse cercetării primele două circumstanţe-sancţiuni.Item ROLUL ACTIVITĂȚII ANCHETATORILOR JUDICIARI ȘI EXECUTORILOR JUDICIARI ÎN IMPLEMENTAREA REFORMEI JUDECĂTOREȘTI ÎN BASARABIA (A II-A JUMĂTATE A SEC. XIX)(2016) Chisari-Lungu, OxanaPe parcursul realizării reformei judecătorești în Basarabia au fost depistate lacune nu doar în cadrul activității organelor judecătorești, ci și în etapa premergătoare procesului penal sau în etapa de executare a hotărârilor judecătorești. În acest context, considerăm bine-venită instituirea a astfel de funcții, cum ar fi: anchetatorii judiciari și executorii judiciari.Item CONCEPTUL „LIBERA APRECIERE A PROBELOR” VIS-A-VIS DE CONCEPTUL „INTIMA CONVINGERE A JUDECĂTORULUI”(2020) Lupașco, LiliaProcesul penal se manifestă ca un proces de cunoaștere, în care rolul primordial aparține instanțelor de judecată şi constă în aflarea adevărului. Elementele care contribuie la realizarea şi cunoașterea adevărului sunt probele. Până la soluționarea definitivă a cauzei penale în instanța de judecată, toate problemele fondului cauzei se rezolvă cu ajutorul probelor. Proba se manifestă ca un instrument de dovedire, în condițiile contradictorialității procesului penal, când părțile folosesc sau propun administrarea probelor în scopul dovedirii susținerilor şi argumentărilor făcute. Aprecierea probelor la etapa judecării cauzei în fond este unul dintre cele mai relevante momente ale procesului penal. Probele formează „materia principală” pe care subiecții procesului penal o dezvoltă pe întreaga perioadă a derulării procesului şi, drept consecință, judecătorul pronunță o soluție conform convingerii personale, întemeiată pe normele de drept şi de morală, cu protejarea drepturilor şi intereselor justițiabililor. Aprecierea liberă a probelor bazată pe convingerea intimă este un element important prin care se asigură independența judecătorului în cadrul procedurii de judecată. Legea procesual penală conține o serie de reglementări importante care reliefează întreaga esență a conceptelor de „libera apreciere a probelor” şi de „intima convingere a judecătorului”.