2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
8 results
Search Results
Item Dezlegarea unor chestiuni controversate privind concursul dintre sustragere și tăierea ilegală a vegetaţiei forestiere(CEP USM, 2024) Brînza, SergheiThe purpose of this article is to establish the hypothesis in which the offense, provided by the art. 231 of the Criminal Code of the Republic of Moldova, can form cumulation with the appropriation of the resulting wood mass. The logical method and the systemic method were applied to achieve this purpose. The following results were obtained: the determination of the hypothesis in which becomes possible the real cumulation between the offense, provided by the art. 231 of the Criminal Code of the Republic of Moldova, and one of the offenses provided by the art. 186-188, 190 or 191 of the Criminal Code of the Republic of Moldova; demonstrating the impossibility of the ideal cumulation between the offense, provided by the art. 231 of the Criminal Code of the Republic of Moldova, and one of the offenses provided by the art. 186-188, 190 or 191 of the Criminal Code of the Republic of Moldova, etc.Item ERORI ADMISE LA CALIFICAREA INFRACŢIUNILOR ÎN CARE CARDURILE BANCARE APAR CA OBIECT MATERIAL (PRODUS) SAU CA MIJLOC DE SĂVÂRȘIRE(CEP USM, 2022) Brînza, Serghei; Stati, VitalieAnaliza practicii judiciare arată că nu întotdeauna calificarea infracţiunilor în care cardurile bancare apar ca obiect material (produs) sau ca mijloc de săvârșire este conformă cu principiul legalităţii. În studiul de faţă, prin analiza erorilor de calificare a unor asemenea infracţiuni, se urmărește reducerea numărului erorilor respective. La concret, erorile analizate se referă la: participaţia la una dintre infracţiunile prevăzute de art. 237 CP RM; calificarea faptei de procurare (și păstrare) a unor carduri bancare false; aplicarea art. 237 CP RM pentru obţinerea de beneficii materiale prin accesarea ilegală a unor conturi de card, în lipsa fabricării, în scopul punerii în circulaţie a cardurilor bancare false; aplicarea art. 186 CP RM pentru obţinerea ilegală, cu ajutorul unor carduri bancare false, de mijloace bănești aferente unor conturi de card.Item ÎNSUȘIREA BUNULUI PIERDUT ÎN VIZIUNEA LEGISLAȚIEI REPUBLICII MOLDOVA: INFRACȚIUNE SAU FAPTĂ LIPSITĂ DE CARACTER PENAL?(CEP USM, 2022) Stati, VitalieÎn studiul de față se argumentează că fapta nu poate fi calificată ca sustragere dacă, în momentul intrării găsitorului în stăpânire asupra bunului găsit, acesta nu cunoștea că acel bun continuă să se afle în sfera de stăpânire și de disponibilite a persoanei care a pierdut contactul material cu bunul în cauză. Se argumentează că aplicarea răspunderii penale pentru însușirea bunului pierdut reprezintă un exemplu de aplicare a legii penale prin analogie. Pentru a se preveni erorile de calificare și pentru a se exclude confundarea faptei de însușire a bunului pierdut cu faptele săvârșite prin sustragere, autorul identifică diferențele dintre bunurile pierdute și: bunurile abandonate; bunurile ajunse din eroare în posesia făptuitorului; bunurile lăsate fără supraveghere; bunurile uitate. Autorul recomandă completarea alin.(2) și (3) art.516 din Codul civil și completarea Codului contravențional cu art.1051 „Însușirea bunului pierdut”.Item CONDAMNAREA PENTRU O TÂLHĂRIE INEXISTENTĂ: ANALIZA UNEI SPEȚE DIN JURISPRUDENȚĂ(2018) Stati, VitalieÎn cadrul prezentului studiu, se efectuează analiza unei spețe în care s-a dispus condamnarea, printre altele, pentru infracțiunea prevăzută la lit.e) alin.(2) art.188 CP RM (tâlhăria săvârșită cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă). Ca rezultat al examinării doctrinei și jurisprudenței relevante, se demonstrează că în speța care constituie obiectul prezentului studiu, urma să se aplice alin.(2) art.78 și 106 Cod contravențional. Se ajunge la concluzia că nu poate intra sub incidența legii penale cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere, în cazul în care fapta nu reprezintă o sustragere şi nu întruneşte elementele unei infracţiuni, faptă care este însoțită de vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătăţii sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, a capacităţii de muncă. Aplicarea într-un asemenea caz a lit.e) alin.(2) art.188 CP RM înseamnă nu altceva decât aplicarea legii penale prin analogie.Item NECESITATEA RECONSIDERĂRII POLITICII PENALE ÎN MATERIA DELAPIDĂRII AVERII STRĂINE: EXPERIENȚA REPUBLICII MOLDOVA ȘI A ROMÂNIEI(CEP USM, 2018) Șaban, MarcelAcest articol științific este consacrat unor aspecte discutabile referitoare la natura juridică a infracțiunii de delapidare în doctrina penală contemporană. Pentru a obține rezultate științifice noi, autorul a purces la studierea faptei infracționale de delapidare, fiind abordați trei vectori de cercetare: știința penală, cadrul normativ și practica judiciară de aplicare a acestei norme. Mai mult, ca punct de pornire a studiului a servit legislația și știința penală actuală din Republica Moldova și din România. Au fost selectate cele mai recente lucrări științifice din spațiul autohton (I.Selevestru) și cel românesc (D.Otay, Al.Șerban, D.Ciuncan) consacrate soluționării chestiunilor de drept în materia faptei infracționale de delapidare. Întru a spori calitatea studiului realizat, autorul a selectat și a utilizat decizii ale Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, precum și decizii rezumate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție a României în materia delapidării.În urma acestui studiu autorul pledează pentru reevaluarea cadrului normativ penal în incriminarea faptei de delapidare în Republica Moldova care, în opinia lui, constituie o infracțiune de serviciu și nu de patrimoniu, poziția autorului fiindconfirmată de recentele studii în doctrina penalăItem ANALIZĂ DE DREPT PENAL A INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE LA ART.186 „FURTUL” DIN CODUL PENAL(CEP USM, 2013) Brînza, Sergiu; Botezatu, IgorObiectul prezentei cercetări îl constituie caracteristicile elementelor constitutive (obiectul infracţiunii; latura obiectivă a infracţiunii; latura subiectivă a infracţiunii; subiectul infracţiunii), precum şi ale elementelor circumstanţiale agravante ale infracţiunilor prevăzute la art.186 CP RM. De asemenea, se explică de ce art.186 CP RM stabileşte răspunderea pentru patru infracţiuni de sine stătătoare (şi nu pentru una singură, aşa cum s-a considerat până acum): nu există o componenţă „de bază” de furt care ar consta în sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, componenţă care: 1) nu ar presupune producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv având o mărime concretă şi 2) pe care s-ar grefa în calitate de circumstanţe agravante: a) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii mici; b) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv a cărui mărime este între limitele de 25-2500 unităţi convenţionale; c) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii considerabile); d) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii mari; e) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii deosebit de mariItem CONCURENȚA DINTRE art.190 și 361 DIN CODUL PENAL: ANALIZA PRACTICII JUDICIARE NEUNIFORME(2016) Stati, VitalieÎn prezentul studiu se stabilește că: 1) notarul este asimilat unei autorități publice; 2) documentele, autentificate nota- rial, au calitatea de documente oficiale. De asemenea, se argumentează că, dacă făptuitorul confecționează și/sau deține documente oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii, în scopul folosirii acestora la săvârșirea sustra- gerii, vom fi în prezența pregătirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art.190 CP RM. În astfel de cazuri, art.361 CP RM este inaplicabil. Se demonstrează că, dacă persoana numai confecționează și/sau deține documente oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii, după care le transmite unei alte persoane, pentru ca aceasta să le folosească la săvârșirea sustragerii, prima dintre aceste persoane va fi considerată complice la una dintre infracțiunile prevăzute la art.190 CP RM. În astfel de cazuri, art.361 CP RM nu-i va putea fi reținut la calificare.Item NOŢIUNEA ŞI SEMNELE SUSTRAGERII: ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE(CEP USM, 2014) Brînza, SergiuAcest articol este consacrat analizei aspectelor teoretice şi practice ale noţiunii şi semnelor sustragerii. Este formulată definiţia noţiunii de sustragere. În continuare, sunt examinate cele şapte semne constitutive ale noţiunii în cauză: 1) „luarea”; 2) „din posesia altuia”; 3) „a bunurilor mobile”; 4) „ilegală”; 5) „gratuită”; 6) „care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia”; 7) „săvârşită în scop de cupiditate”. Examinarea acestor semne se realizează în cadrul analizei elementelor componenţei generice a infracţiunii de sustragere, componenţă ce formează un sistem integral.