2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
14 results
Search Results
Item NOȚIUNEA, TEMEIUL ȘI PRINCIPIILE RĂSPUNDERII PENALE ÎN LUMINA LEGISLAȚIEI ȘI DOCTRINEI PENALE ACTUALE A REPUBLICII MOLDOVA(2021) Ulianovschi, Xenofon; Ulianovshi, GheorgheRăspunderea penală este veriga de legătură dintre infracțiune, pedeapsa penală și mecanismul dreptului penal prin care se aplică normele legii penale în privința persoanelor care au săvârșit infracțiuni și se realizează scopurile ei. Răspunderea penală reprezintă realizarea drepturilor și obligațiunilor, născute ca urmare a săvârșirii infracțiunii între infractor și stat prin declararea persoanei vinovate în săvârșirea infracțiunii și aplicarea acestei persoane, în baza sentinței de către instanța de judecată, a unei pedepse penale cu sau fără executarea reală a ei și executarea pedepsei de către persoana respectivă sau prin liberarea de răspundere penală a persoanei care a săvârșit infracțiunea de către instanța de judecată ori procuror în cazurile și condițiile prevăzute de legea penalăItem NATURA JURIDICĂ A CONFISCĂRII EXTINSE(CEP USM, 2020) Racu, VitalieThe last few years have been marked by a ”velvet revolution” in criminal policy at the international level. Without neglecting the pre-existing direction, aimed at the identification of the perpetrators and their sanction, as a novelty element, the criminal policy is strongly projected in launching an offensive on the profits and their neutraliza- tion, obtained from the criminal activity. The implementation of an efficient mechanism for the confiscation of property from crime and the interest in this subject at international and European levels has inevitably had consequences in our domestic law. The extended confiscation is a relatively new institution in Moldovan criminal law, adopted as a result of the transposing the numerous international legal tools. This „bad necessity” of modern criminal law, has already begun and will generate in the future a series of theoretical discussions and controversies, but it also strikes a certain rethinking of the practice, specific to all the innovative institutions. Within the limits of a not-too- large study, given that the subject is particularly generous, this article attempts to point out some aspects of the issue of placing extended confiscation to the limit between the two criminal sanctions, penalties and safety measures.Item PROFILAREA INSTITUȚIILOR DE DEȚENTIE PENTRU PUNEREA ÎN EXECUTARE A MĂSURILOR ȘI PEDEPSELOR PRIVATIVE DE LIBERTATE(2021) Cojocaru, VladimirPedeapsa penală aplicată pentru restabilirea echităţii sociale, corectarea şi resocializarea condamnatului, precum şi prevenirea săvârșirii de noi infracţiuni, impune necesitatea organizării măsurilor de executare adaptate atât specificului pedepsei cât și particularităților individuale ale persoanei condamnate. Respectiv, cea mai complexă sarcină revine sistemului de executare a pedepselor privative de libertate, fiindcă prin natura sa impune cele mai multe îngrădiri și restricții. Astfel, în procesul realizării scopului acesteia persistă riscul ca această măsură de pedeapsă să cauzeze suferințe fizice şi să înjosească demnitatea persoanei condamnate. În prezentul articol ne-am propus să analizăm situația actuală din sistemul administrației penitenciare în partea ce vizează nivelul de implementare a cadrului normativ în domeniul repartizării persoanelor private de libertate pe tipuri de penitenciare și regimuri de detenție pentru executarea pedepsei. Respectiv, să apreciem în ce măsură acest sistem poate asigura atingerea scopului pedepsei aplicate.Item RESTABILIREA ECHITĂŢII SOCIALE ŞI PEDEAPSA PENALĂ(CEP USM, 2022) Gherboveț, CristinaRestoring social equity is one of the purposes of criminal punishment, enshrined in the Criminal Code of the Republic of Moldova. Even if equity is the basis of criminal law, this goal is not so easy to achieve, because restoring social equity can only be achieved by reconciling the interests of all parties involved in the conflict generated by crime - the state and society, the offender and the victim, a goal not at all easy to accomplish.Item APLICAREA PEDEPSEI PENALE ÎN DREPTUL PENAL COMPARAT(CEP USM, 2014) Bolocan-Holban, Augustina; Vidaicu, MihaelaItem FORMELE UNITĂȚII INFRACȚIONALE ÎN DOCTRINA PENALĂ NAȚIONALĂ ȘI STRĂINĂ(CEP USM, 2022) Papanaga, CristinaArticolul analizează formele unităţii infracţionale întâlnite în doctrina penală naţională și internaţională. Lucrările autorilor la subiectul dat explică în plan comparat formularea legislativă a unităţii infracţionale, precum și soluţionarea unor dispute apărute în practică privind calificarea diferitelor forme de unitate a infracţiunii: infracţiune prelungită, infracţiune continuă, infracţiune complexă, infracţiune deviată, infracţiune progresivă, infracţiune de obicei, folosind, deci, analiza deductivă în acest sens. Scopul acestui studiu este îmbunătăţirea cadrului legislativ al instituţiei unităţii infracţiunii, împreună cu pedepsele aplicabile fiecărei forme de unitate a infracţiunii.Item ABORDĂRI TEORETICO-PRACTICE PRIVIND REGIMURILE DE DETENȚIE ÎN PENITENCIARELE REPUBLICII MOLDOVA(Institutului Naţional al Justiţiei, 2021) Cojocaru, VladimirÎn acest articol s-a evidenţiat specificul punerii în executare a pedepselor privative de libertate în Republica Moldova. La fel, au fost abordatele unele aspecte teoretico-practice privind dificultăţile actuale întâmpinate în sensul realizării scopului pedepsei privative de libertate prin intermediul aplicării corespunzătoare a regimurilor progresive și regresive. O importanţă specială s-a acordat identificării reglementărilor actuale ce determină plasarea în diferite tipuri de penitenciare cu cele trei regimuri de detenţie. De asemenea, această lucrare știinţifică atrage atenţia în privinţa necesităţii desfășurării unor studii menite să contribuie la formularea propunerilor de modificare a cadrului normativ și instituţional de punere în executare a pedepselor privative de libertate, inclusiv prin prisma condiţiilor de infrastructură actuală, pentru o ponderare corespunzătoare a eforturilor necesare în procesul aplicării unor noi regimuri de detenţie. Astfel, prin analiza juridică a prevederilor actuale s-a încercat ca prezenta lucrare să fie utilă atât justiţiabililor, cât și mediului academic în privinţa realităţilor actuale privind aplicarea regimurilor de detenţie și necesităţilor de intervenţie în acest domeniu.Item REALIZAREA PROGRAMULUI INDIVIDUAL DE EXECUTARE A PEDEPSEI PENALE(Artpoligraf, 2020) Groian, ElenaImplementation of the individual punishment execution program represents an essential motivation for the resocialization and reeducation of the convicted person. Analyzing the legislative-normative framework and the practices registered by the domestic penitentiary system and the experiences existing at European level, we can conclude that the penitentiary system and the Moldovan society have elaborated several initiatives aimed at implementing an individual program of the execution of the sentence for the convicted persons and expressing an increased interest for the introduction a system based on the individualization of the execution of the sentence.Item SCOPUL LIBERĂRII CONDIŢIONATE DE PEDEAPSA PENALĂ ÎNAINTE DE TERMEN(CEP USM, 2021) Groian, ElenaConditional release aims to assist detainees to move from penitentiary life to law-abi- ding life in the community through post-release and supervision conditions that promote and contribute to public safety and reduce crime in the community. Premature release is a favor for the detainee that allows him to rehabilitate in the penitentiary, to rehabilitate in society and to benefit from social services, he being quickly incarcerated in case of other crimes which leads to reduced overcrowding, reduced risk of recidivism and last but not least to the humanization of the criminal punishment.Item PRINCIPIUL LEGALITĂȚII ÎN DREPTUL PENAL CONTEMPORAN: O ÎNDEPĂRTARE DE LA CONCEPȚIA SA CLASICĂ(CEP USM, 2020) Botnarenco, MihaelaIn prezentul articol se examinează accepțiunea contemporană a principiului legalității incriminării și pedepsei versusaccepțiunea sa clasică. Este pusă în dis cuție compatibilitatea cu principiul legalității a normelor incriminatoare în alb (dispozițiilor de blanchetă) care își completează conținutul cu prevederile unui act normativ de forță juridică inferioară legii. Tangențial se abordează influența dreptului internațional și a celui european asupra legii penale interne. Se precizează că, în accepțiunea Convenției Europene a Drepturilor Omului, noțiunea de lege comportă o semnificație mai largă decât sensul formal avut în vedere în legislația internă. Este evid ențiat că însuși legiuitorul ignoră principiul legalității incriminării și pedepsei prin redactarea defectuoasă a unor prevederi.