2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
6 results
Search Results
Item INFRACȚIUNILE LEGATE DE CIRCULAȚIA ILEGALĂ A DROGURILOR, ETNOBOTANICELOR SAU ANALOGII ACESTORA ÎN SCOP DE ÎNSTRĂINARE ÎN LEGEA PENALĂ A REPUBLICII MOLDOVA(CEP USM, 2020) Roșu, Carmen-ElenaThis study provides a thorough analysis of the offences specified in art. 2171PC RM. It is being analyze the material object and, to a lesser extent, the content of the objective side of the offences in question. During the analysis of the constitutive ele- ments and the aggravating circumstances of the offences stipulated in art. 2171PC RM, it is determined the content of the special legal object and the material object of these offences. Additionally, it is established that, plants containing drugs or ethnobotanicals are probably plants containing narcotic or psychotropic substances.Item ART. 2171 CP AL RM – CIRCULAŢIA ILEGALĂ A DROGURILOR, ETNOBOTANICELOR SAU ANALOGILOR ACESTORA ÎN SCOP DE ÎNSTRĂINARE(CEP USM, 2022) Arabadji, DumitruThe elaborated thesis concentrated its doctrinal and practical efforts in order to examine the practical way of activating the norm provided in art. 2171 CP RM. Criminological contributions, criminal studies and practical examples have enriched the subject of the study through the tools to be made available to counter the illicit trafficking in substances with a psycho-active effect.Item PROCEDURI SPECIALE ÎN CAZUL TRAFICULUI DE DROGURI PREVĂZUTE DE LEGEA ROMÂNIEI Nr.143/2000(CEP USM, 2019) Roșu, Carmen-ElenaProducţia şi traficul de droguri reprezintă forma cea mai activă de manifestare a crimei organizate: profiturile deosebitedin această activitate veroasă au determinat apariţia a zeci şi sute de grupări şi bande criminale care au ca principală preocupare producţia şi traficul de droguri. Se evidenţiază, pe de o parte, o specializare a cartelurilor pe diferite tipuri de droguri, iar, pe de altă parte, organizaţiile criminale implicate în traficul de droguri sunt angrenate tot mai mult şi în alte forme de activităţi infracţionale, din ce în ce mai organizate şi violente, folosind mijloace tehnice tot mai sofisticate şi sisteme de comunicare, de transmisiuni, în felul acesta ele controlând întregul circuit al drogurilor, de la producţie până la desfacerea cu amănuntul.Astfel, având în vedere proliferarea traficului de droguri în societatea contemporană,precum şi consecinţele extrem de grave ale acestui fenomen asupra stării de sănătate a populaţiei în general, legiuitorul romȃn a oferit persoanelor care fac parte dintr-o structură organizată ce are ca obiect traficul de droguri posibilitatea de a denunţa participarea lor la astfelde structuri, în schimbul înlăturării răspunderii penale. Prin urmare, legiuitorul romȃn a apreciat că este mai importantă imunitatea persoanei care a săvârşit una dintre infracţiunile la care face referire Legea nr.143/2000, dacă aceasta încunoşti–inţează autorităţile şi în acest fel sunt identificate şi trase la răspundere penală celelalte persoane care au comis astfel deinfracţiuni.Item OPINII PE MARGINEA UNOR AMENDAMENTE RECENTE OPERATE ÎN PARTEA SPECIALĂ A CODULUI PENAL(CEP USM, 2018) Brînza, Sergiu; Stati, VitalieScopul acestui articol constă în analiza efectelor adoptării Legii nr.201/2016, a Legii nr.83/2017 , a Legii nr.119/2017 , a Legii nr.141/2017 și a Legii nr.164/2017 asupra unor norme din Partea specială a Codului penal. Se ajunge la concluzia că modificările operate prin Legea nr.201/2016 în Partea specială a Codului penal sunt justificate . În primul rând, aceste modificări sunt conforme cu regula stabilită la lit.e) art.19 al Legii nr.780/2001, precum și la lit.c) alin.(1) art.54 al Legii nr.100/2017. În al doilea rând, sintagma „handicap fizic sau psihic” (care a fost utilizată înainte deintrarea în vigoare a Legii nr.201/2016) , asociată cu termenul „handicapat(ă)”, poate avea conotații stigmatizant e. Astfel de termeni și sintagme n-ar trebui utilizate în Codul penal. În alt context, se prezintă ca oportună completarea Codului penal cu art.2012, alin.(21) art.2791și cu art.2793. Adoptarea acestor norme noi va contribui la apărarea mai eficientă a relațiilor sociale cu privire la dezvoltarea minorului și, respectiv, a relațiilor sociale cu privire la prevenirea unor activități conexe terorismului. În cadrul studiului de față, se analizează,pentru prima dată, elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute la art.2012, alin.(21) art.2791și la art.2793CP RM. În ultima parte a prezentei investigații se examinează conflictul dintre Legea nr.141/2017 și Legea nr.164/2017 generat de inadvertența legiuitorului. Rezolvarea acestui conflict presupune următoarea soluție: nu Legea nr.141/2017 ,dar Legea nr.164/2017 și-a produs efectele asupra alin.(2) art.248 și alin.(1) art.2641CP RM.Item TRAFICUL DE DROGURI ÎN ROMÂNIA(CEP USM, 2018) Roșu, Carmen-ElenaTraficul de droguri este o activitate criminală lucrativă, cu caracter supranaţional, care acţionează în conformitate cu legile economiei de piaţă, având drept scop imediat alimentarea centrelor de consum şi, ca finalitate, obţinerea unor enorme beneficii, ceea ce presupune, în mod justificat, interesul statului de a-şi orienta în mod cât mai eficient propria politică în lupta antidrog, pentru apărarea sănătăţii propriilor cetăţeni şi salvarea valorilor sociomoraleItem INFRACȚIUNILE PREVĂZUTE LA art.217 ȘI 217 1 DIN CODUL PENAL PRIVITE PRIN PRISMA LEGII nr.193/2016(CEP USM, 2017) Stati, VitalieÎn prezentul studiu, infracțiunile specificate la art.217 și 217 1 CP RM sunt analizate prin prisma Legii nr.193/2016. Intrarea în vigoare a acestei legi a influențat asupra conținutului obiectului juridic special, al obiectului material și, într-o măsură mai redusă, al laturii obiective a infracțiunilor în cauză. În contextul analizei elementelo r constitutive și a circumstanțelor agravante ale infracțiunile prevăzute la art.217 și 2171 CP RM, sunt scoase în evidență efectele adoptării Legii nr.193/2016. Este relevat conținutul obiectului juridic special și al obiectului material al respectivelor infracțiuni. Se stabilește că plante care conțin droguri sau etnobotanice sunt, probabil, plantele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. Se accentuează că absența în legea penală și în alte legi a definițiilor noțiunilor „plante care conțin droguri sau etnobotanice” și „plante care conțin droguri” face ca normele penale care conțin astfel de noțiuni să fie imprevizibile. Se argumentează de ce noţiunile „etnobotanice” și „analogi”, utilizate în art. 217 și 2171CP RM, sunt inaplicabile în practică. Se demonstrează că, în contextul infracțiunilor prevăzute la art.217 și 2171 CP RM, stabilirea proporțiilor este posibilă doar în cazul substanţelor stupefiante ori psihotrope, precum și al plantelor care conțin astfel de substanțe. Se arată că Guvernul nu stabilește proporțiile în cazul drogurilor (altor decât plantele sau substanţele stupefiante ori psihotrope), etnobotanicelor sau analogilor acestora. Se ajunge la concluzia că, în prezența ultimelor două modalități normative ale acțiunii prejudiciabile specificate la alin.(1) art.2171CP RM, scopul de fabricare a produselor etnobotanice este cel care conferă ilegalitate acțiunii în cauză. Se stabilește că, în cazul acestor două modalități normative, scopul de fabricare a produselor etnobotanice constituie scopul special al infracțiunii.