2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
3640 results
Search Results
Item Abilitarea juridică și asistența juridică garantată de stat ca premize a realizării drepturilor și libertăților fundamentale(CEP USM, 2024) Zaharia, VictorInformarea și abilitarea juridică semnifică formarea acelor deprinderi şi atitudini de a avea încredere şi de a valorifica protecția pe care o oferă legea. Un instrument eficient în acest sens este asistența juridică primară, inclusiv prin intermediul rețelei de parajuriști. Sistemul de asistență juridică garantată de stat contribuie la realizarea principiilor constituționale nu doar prin facilitarea accesului la justiție, dar și prin sensibilizarea comunităților/locuitorilor să înțeleagă că au anumite probleme de natură juridică; ajutor persoanelor să-și soluționeze problemele juridice individuale pe care le confruntă; mobilizarea membrilor comunității în vederea soluționării unor probleme comune; consolidarea respectului față de lege; educație juridică și civică a membrilor comunității; responsabilizarea exponenților puterii și mobilizarea autorităților publice în soluționarea problemelor comunității.Item Revizuirea procesului penal întemeiată pe inconciliabilitatea hotărârilor judecătorești irevocabile(CEP USM, 2024) Vîzdoagă, Tatiana; Morcov, AdelaPrezentul studiu are drept scop stabilirea esenței revizuirii procesului penal întemeiate pe existența a două sau mai multe hotărâri judecătorești irevocabile – contradictorii. În context, au fost determinate care sunt trăsăturile specifice ale acestui temei de revizuire, care sunt felurile hotărârilor judecătorești care intră sub incidența temeiului de revizuire supus dezbaterii, ce presupune irevocabilitatea acestora, precum și ce alte condiții mai relevă acest temei de revizuire. În cele din urmă a fost stabilit faptul că doar hotărârile judecătorești penale irevocabile prin care a fost soluționat fondul cauzei, care rezidă din procese independente, pot constitui obiect al temeiului de revizuire stabilit la art. 458 alin. (3) pct.3) CPP RM. Mai mult ca atât, starea de inconciliabilitate trebuie în mod obligatoriu să se refere la împrejurările esențiale ale cauzei și exclusiv la situații contradictorii de fapt, nu de drept.Item Flashingul cibernetic: a fi incriminat sau a nu fi incriminat?(CEP USM, 2024) Stati, Vitalie; Vlas, Radu; Lupu, LiaAnaliza legislației Republicii Moldova demonstrează că fapta de flashing cibernetic presupune caracteristici care nu neapărat sunt prezente în cazul faptelor prevăzute de normele penale și contravenționale în vigoare relevante. Aceasta denotă prezența unei lacune în legislația Republicii Moldova. Flashingul cibernetic încalcă dreptul prevăzut de art. 28 din Constituția Republicii Moldova și de art. 8 din Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, sub aspectul protecției împotriva încălcării spațiului personal. Or, această faptă presupune trimiterea către victimă a unor informații cu caracter sexual nesolicitate, care pătrund în sfera privată a acesteia în lipsa acordului ei. Este oportună stabilirea răspunderii pentru flashingul cibernetic în Codul Penal al Republicii Moldova.Item Examinarea contestațiilor electorale(CEP USM, 2024) Soroceanu, IgorProvocările și disputele care apar în timpul și după alegeri sunt inevitabile, ducând adesea la depunerea contestațiilor electorale. Contestațiile electorale sunt plângeri oficiale depuse de către candidați, partide politice sau alegători, care susțin că au fost încălcate drepturile electorale sau au avut loc nereguli în procesul electoral. Aceste contestații pot viza diverse aspecte ale alegerilor, de la modul de organizare și desfășurare a votului, până la numărarea voturilor și anunțarea rezultatelor. Examinarea contestațiilor electorale este, prin urmare, un element foarte important în obținerea integrității și transparenței în alegerile din Republica Moldova. Acesta este un instrument cheie pentru menținerea și consolidarea încrederii publice în sistemul electoral și pentru garantarea faptului că rezultatele alegerilor reflectă cu adevărat voința alegătorilor.Item Controlul constituționalității legilor retroactive(CEP USM, 2024) Reniță, GheorgheDe regulă, legile au un caracter prospectiv, adică sunt pentru viitor. Totuși, ca excepție, există situații când legile adoptate se referă și la unele situații din trecut. În acest articol se analizează dacă Constituția Republicii Moldova permite adoptarea unor legi retroactive. În acest sens, se face o radiografiere a jurisprudenței Curții Constituționale în materie, precum și a standardelor europene. S-a reținut că principiul neretroactivității legii nu se va încălca în ipoteza adoptării: (I) normelor juridice penale mai favorabile; (II) legilor de interpretare; (III) normele juridice în care legislatorul a stabilit expres că ele se vor aplica retroactiv. Ultimele două ipoteze nu sunt prevăzute expres de Constituția Republicii Moldova, ele au fost deduse pe cale pretoriană.Item Distincția dintre conceptul de ,,evaluare a probelor” și ,,standardul de probă” în dreptul procesual penal: o analiză comparativă(CEP USM, 2024) Leontieva, SvetlanaÎn procesul penal, scopul principal este adoptarea unui verdict corect de condamnare sau achitare. Fiecare decizie se bazează pe o evaluare independentă a probelor prezentate. Aceste aspecte constituie fundamentul cercetării, care vizează elucidarea distincției conceptuale între criteriile de evaluare a probelor și standardul de probă, care permite o înțelegere profundă a mecanismelor judiciare și contribuie la asigurarea unui proces echitabil. În cadrul cercetării, am demonstrat că probele trebuie evaluate pentru a verifica dacă îndeplinesc un standard de probă relevant, iar evaluarea se efectuează pe baza unui anumit criteriu. Astfel, atât criteriile, cât și standardele sunt necesare pentru stabilirea faptelor relevante. Pe lângă acest punct conceptual, articolul explorează trei aspecte principale: utilizarea criteriilor ca standarde de probă, diferențele între sistemele juridice în abordarea acestor concepte și interdependența lor în adoptarea sentințelor. Analiza comparativă subliniază că, deși standardele și criteriile de evaluare au diferențe conceptuale, ele sunt funcțional interconectate, fiecare având un rol în procesul adoptării deciziei finale.Item Aspecte de drept comparat privind urmărirea și judecarea infracțiunilor săvârșite de persoane juridice(CEP USM, 2024) Gurghiș, Ana; Dolea, IgorCercetarea științifică realizată se evidențiază prin analiza în aspect comparat a particularităților urmăririi și judecării infracțiunilor comise de către persoane juridice, din punct de vedere teoretic, cu elemente din practică. Având drept obiect de referință persoana juridică în calitate de subiect activ al infracțiunii, sunt examinate circumstanțele în care aceasta poate compărea în asemenea statut, reieșind din specificul său și continuând cu examinarea detaliată a procedurii privind tragerea la răspundere a acesteia. Obiectivul general urmărit de autor constând în identificarea elementelor distincte în procesul investigării faptei infracționale săvârșite de persoane juridice, în aspect comparat, în special cu legislația României, sunt supuse discuției instituțiile procesual-penale aplicabile în particular acuzatului ,,persoană juridică”.Item Obiectul infracțiunii prevăzute la art. 168 din Codul Penal(CEP USM, 2024) Guidea, PetruÎn acest studiu sunt analizate semnele obiectului infracțiunii de muncă forțată, care este prevăzută la art. 168 din Codul Penal al Republicii Moldova. După determinarea obiectului juridic general și a obiectului juridic generic, este stabilit obiectul juridic de subgrup al infracțiunii de muncă forțată. Această din urmă categorie are conotații teoretice, facilitând reliefarea obiectului juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 168 din Codul Penal al Republicii Moldova. În continuare sunt determinate valorile sociale care formează obiectul juridic principal și obiectul juridic secundar al infracțiunii analizate. Investigația se încheie cu dezvăluirea conținutului obiectului imaterial și a caracteristicilor victimei infracțiunii prevăzute la art. 168 din Codul Penal al Republicii Moldova.Item Aplicarea legii penale în spațiu în dreptul penal comparat: constatări de lege lata (Partea II)(CEP USM, 2024) Grama, MarianaÎn cadrul acestui articol au fost analizate prevederile legilor penale din mai multe state străine fiind observate și scoase în evidență diferențele și similitudinile în abordarea legislativă a instituției vizate, în scopul identificării principiilor comune de aplicare a legii penale în spațiu și trasării celor mai reușite modele de asigurare juridico-penală a aplicării legii penale în spațiu. Întru obținerea scopului propus spre realizare am concretizat regulile de aplicare a fundamentelor geografice și de naționalitate (cetățenie) atât a făptuitorului (principiul personalității active), cât și a victimei (principiul personalității pasive) în diferite state; am caracterizat conținutul și particularitățile principiilor aplicării legii penale în spațiu; am sintetizat soluțiile legislative reușite în sistematizarea normelor juridico-penale în domeniul aplicării legii penale în spațiu. Articolul dat reprezintă partea a doua a cercetării cu aceeași denumire conținută în numărul anterior al revistei și cuprinde examinarea detaliată a codurilor penale din unele state din Europa selectate aleatoriu.Item Aplicarea legii penale în spațiu în dreptul penal comparat: constatări de lege lata (Partea I)(CEP USM, 2024) Grama, MarianaÎn cadrul acestui articol au fost analizate prevederile legilor penale din mai multe state străine fiind observate și scoase în evidență diferențele și similitudinile în abordarea legislativă a instituției vizate, în scopul identificării principiilor comune de aplicare a legii penale în spațiu și trasării celor mai reușite modele de asigurare juridico-penală a aplicării legii penale în spațiu. Întru obținerea scopului propus spre realizare am concretizat regulile de aplicare a fundamentelor geografice și de naționalitate (cetățenie) atât a făptuitorului (principiul personalității active), cât și a victimei (principiul personalității pasive) în diferite state; am caracterizat conținutul și particularitățile principiilor aplicării legii penale în spațiu; am sintetizat soluțiile legislative reușite în sistematizarea normelor juridico-penale în domeniul aplicării legii penale în spațiu. Metodologia cercetării întreprinse a inclus examinarea detaliată a codurilor penale din unele state din Europa selectate aleatoriu. Dat fiind politica editorială a revistei, articolul a fost împărțit în două părți.