2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
37 results
Search Results
Item NECESITATEA REGLEMENTĂRII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV OBIECTIV(Departamentul Editorial-Poligrafic al Academiei 'Ștefan cel Mare' a MAI, 2022) Negru, AndreiCodul Administrativ al Republicii Moldova, cu caracter de noutate, pe lângă avantajele de reglementări juridice în domeniu, are și multe ambiguități. Scopul intervenției doctrinare în cauză este de a analiza oportunitatea încadrării juridice, în corpul Codului Administrativ al Republicii Moldova, a instituției contenciosului administrativ obiectiv. Suportul metodologic utilizat va include metoda logică, comparativă și sistemică, fără a ignora și elemente caracteristice celorlalte metode utilizate în cercetarea fenomenului juridic. Buna guvernare implică un control complex al legalității actelor juridice (individuale și normative, subordonate legii) din partea justiției. Controlul în cauză, fiind insuficient reglementat, poate genera, pe viitor, o complexitate de probleme – coliziuni juridice în domeniul executării hotărârilor pronunțate de instanțele administrative și al coraportării nulității relative cu nulitatea absolută a actelor declarate ilegale, ceea ce la fel pot genera ambiguități esențiale în condițiile reglementărilor administrative naționale în vigoare.Item OBLIGAȚIUNI ȘI CONSECINȚE POLITICO-JURIDICE ALE DEMARĂRII PROCEDURII DE DECAPTURARE A STATULUI(2021) Negru, AndreiFenomenul „stat captiv”, deja fiind încadrat în limbajul juridic național, prezumă și apariția altor termeni – de decapturare a statului. Fiind un proces complex, ce include o pluralitate de proceduri operaționale de tehnică legislativă și tehnică juridică, fenomenul „decapturării statului”, în obiectivele propuse, include, logic, pentru autorii acestor inițiative de reformare urgentă, atât o pluralitate de obligațiuni de natură politico-juridică, cât și consecințe politico-juridice pozitive sau negative. Oricum, intențiile bune, de afirmare a unei bune guvernări într-o societate democratică, inevitabil invocă respectarea drepturilor și libertăților omului, fiind importantă nu numai strategia demarării acestui proces, dar și tacticile utilizate în intenția obținerii unor rezultate pozitive și eficiente.Item ÎNCADRAREA JURIDICĂ A FENOMENULUI „STAT CAPTIV”(2021) Negru, AndreiInvestigația doctrinară în cauză este bazată pe cercetarea multiaspectuală a fenomenului „stat capturat” și a încadrării juridice a acestuia într-un sistem legislativ și juridic contemporan, orientat spre promovarea, protejarea și restaurarea eficientă a drepturilor și libertăților omului și cetățeanului. Având un caracter declarativ-politic, constatarea stării de captivitate a unui stat, din anumite motive, urmează a valorifica realități juridice, în scopul asigurării supremației dreptului. Caracterul de noutate al fenomenului implică anumite ajustări în sistemul legislativ și juridic, în vederea acordării efective a unei valori empirice, care și va prezenta esența unor măsuri urgente, orientate spre un proces invers – decapturarea, aceste măsuri urmând a constitui baza unor strategii și a unor tactici de reformare a unor domenii de activitate concrete ale statului, afectate de captivitate, cu respectarea drepturilor omului.Item ORGANIZAREA ŞI COMPETENŢA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII. NOŢIUNI GENERALE. ASPECT COMPARAT(2007) Negru, AndreiThe process of legal regulation of the Superior Council of Magistracy (SCM) organization and functioning differs in the European legislative systems. Mandatory general requirements on this process can be noted, however specific requirements of primordial importance for the process of legal regulation of SCM organization and functioning, also emerge from state to state.Item VALORI ȘI PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE JUSTIȚIEI IN CONTEXT EUROPEAN(Iași, Performantica, 2020-10-30) Negru, Andrei; Codrea, Lavinia AndreeaThe issue of the fundamental values and principles of justice systems is legally addressed both at the global level, by international institutions and the rules they establish, and at regional level. The European political and legal space is characterized by a number of particularities related to, among others, certain requirements that States must fulfil in order to participate in the existing regional systems, the nature of the legal norms adopted within them and the specific arrangements for ensuring compliance. An essential role in the multitude of requirements for participation, the non-compliance of which may lead to sanctions in both systems defining the European legislative framework (Council of Europe and the European Union), is represented by grounding the justice system on certain values, administering justice according to certain fundamental principles. In this context, starting from a series of systematizations with the role of theoretical landmarks, the paper aims at following the fundamental values and principles of justice systems in the European legal framework, but also in the institutional proposals made by professional bodies active in this field. All of these institutions and bodies, consolidated legal norms, unifying proposals contribute to identifying and establishing common and potentially common elements to European states (and not only European) and, consequently, to their judicial institutions. Their presence and involvement in the matter have the potential to enhance European cooperation both in general terms and at the level of Euroregions.Item VALOAREA CONTRACTULUI NORMATIV ÎN SISTEMUL JURIDIC CONTEMPORAN DEMOCRATIC(2008) Pantea, Oleg; Negru, AndreiThe scientific exposure proposed for the investigation reveals the applied and theoretical approach of the normative‑legal contract — as a formal source of law in the context of developing a law democratic system, normative — legal scientific reasoning and theoretical scientific motivation of promotion and amplification of the normative‑legal contract in the law source system.Item FORMELE RĂSPUNDERII JURIDICE A MAGISTRATULUI(2014) Negru, Andrei; Novac, TatianaMagistraţii, atât judecătorii, cât şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora. Normele care consacră răspunderea disciplinară au fost introduse în textul actelor legislative cu scopul de a determina magistratul să-şi exercite puterile conferite cu responsabilitate. Problema răspunderii magistratului este problemă delicată, deoarece este de natură să pună în discuţie însuşi principiul fundamental al „independenţei magistraţilor”, indiferent că ar fi vorba de o răspundere faţă de justiţiabili sau faţă de stat. Răspunderea juridică a magistraților, care poate fi realizată pin prisma formelor de răspundere: civilă, disciplinară, contravențională și penală, este necesară a fi supusă cercetării într-o complexitate integră. Răspunderea juridică a magistraților survine în cazul neîndeplinirii sau neîndeplinirii calitative a atribuțiilor de serviciu, precum și în cazurile neexecutării unor obligațiuni juridice produse și în afara orelor de muncă. Magistratul judecător și magistratul procuror sunt reprezentanții serviciului public al justiției, statutul general al acestor categorii de salariați fiind reglementat de Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, Legea cu privire la statutul judecătorului și Legea cu privire la procuratură.Item PROCESUL CONSOLIDĂRII JUSTIȚIEI – AUTOPERFECȚIONAREA CONTINUĂ A JUSTIȚIEI CONTEMPORANE(2012) Negru, AndreiThe present study represents a detailed analysis, with individual judgments made to a process, extremely important for justice as a phenomenon, namely the consolidation of justice. Starting from generalized and abstract doctrinal aspects, it smoothly and consequently moves to the praxeological aspect of the process itself. Since the subject in question bears an absolutely innovative character for the juridical doctrine, it causes increased interest among the theoreticians and practitioners in the field. In order to initiate the extensive and complex process for consolidation of justice, it is necessary to accumulate information about the state of things in the field by emphasizing the strong points, as well as the deficiencies, risks and difficulties to ensure the real possibility of finding correct and viable solutions. The following stages are implementable only after a thorough analysis of the factual circumstances and constitute an ensemble of actions and strategies that are to be implemented by highlighting both the objective, as well as the subjective sides. One of the key ideas developed in this work refers to the fact that the process of consolidation of justice should obligatorily contain a change from inside, that would be reflected both within the judicial system as a whole, as authority and element of the trichotomous state structures, as well as in each separate court of law, at the level of each judge including. The impartiality, independence and integrity represent obligatory pillars specific to the activity and the image of each of the ones mentioned above. The evolutionary aspects should also be sensed under other systems pertinent to the judicial one, like the prosecutors’ system and the Bar, as well as within the groups of professionals indirectly involved in the good functioning of judges (advisors, clerks, consultants, translators, technical assistants, etc.). Also, in order to ensure the mobilization of absolutely all the means necessary for the achievement of the final result – consolidation of justice, the reforms cannot avoid independent structures like the Superior Council of Magistracy, the Superior Council of the Prosecutors (in the states where such a structure exists), and at the same time, by law, as well as by socio-legal traditions, the relationships established between the judicial authority and other judicial and / or political entities (the Constitutional Court, the legislative, the executive).Item ARGUMENTAREA IMUNITĂŢII JUDECĂTORULUI ÎN REALITATEA JURIDICĂ NAŢIONALĂ(2012) Poalelungi, Mihai; Negru, AndreiThe paper is a complex analysis of the national reform in field of justice that contains a great number of normative modifications in the relevant legislative acts, inclusively concerning the judge’s immunity. The authors explain, from an objective and absolutely professional point of view what are the risks of such a decision in our state and how the mentioned situation may affect the quality and the efficiency of justice, the people’s confidence in the act of justice, the independence and impartiality of justice in general and of magistrates in part. Maybe the actual Government does not realize that the risks are major, because there cannot exist a limited independence or impartiality; in such conditions the political interference in the field of justice may become a mechanism to control and influence justice as one of the three state powers and magistrates in taking decisions. It would not correspond to the fundamental principles specific to justice and to the exigencies of a state of law. The authors try to preview the impact of limiting judges` immunity on the justice in functional, institutional and organizational aspects and recommend the National Supreme Court of Magistracy to assume responsibility and manifest activism in consulting the competent state power representatives on the discussed problem, for preventing the risk to have the juridical authority completely influenced and controlled by the political forces in the state. Guaranteeing immunity and independence to justice as an authority, as a system of instances and as a body of magistrates is one of the most important premises of a consolidated justice; the judges` immunity may be limited only in a nondemocratic and sick society, but the democratic government, on the contrary, is a propitious field to discover the axiological essence of consolidated justice.Item PERCEPERI DE ESENȚĂ ȘI CONȚINUT AL STATUTULUI MAGISTRATULUI(2014) Negru, Andrei; Novac, TatianaEste dificil sau practic imposibil a ne expune asupra realizării unei justiții calitative și eficiente în societatea contemporană, fără a ne expune asupra statutului magistratului. Statutul magistratului – atât statutul judecătorului, cât și al procurorului – au un caracter special, distinct de statutul funcționarului public. Caracterul special al acestui statut nu se rezumă la un ansamblu de drepturi subiective suplimentare, în coraport cu statutul juridic al altor subiecți de drept; el este accentuat printr-un sistem de obligațiuni juridice pronunțate și de garanții juridice. Statutul magistratului este determinat și de anumite principii fundamentale. Într-un regim democratic contemporan, determinarea statutului magistratului este bazată pe următoarele principii – principiul independenței magistratului, principiul imparțialității magistratului și principiul răspunderii echitabile a magistratului. Magistratul, prin menirea sa de realizare a justiţiei sau de contribuire la realizarea justiţiei, este condamnat la respectarea anumitor rigori speciale de pregătire profesională şi de integritate, din motiv că justiţia este percepută de societate anume prin prisma personalităţii intelectuale şi morale a magistratului. În concluzie, distingem clar specificul structural al statutului magistratului prin natura, axiologia și particularitățile sale, care îl deosebesc de un simplu statut profesional. Primul compartiment include cerințe de instruire profesională și de integritate; al doilea compartiment este determinat de accederea în profesie și promovarea în cariera de magistrat, independența și imparțialitatea magistratului. Al treilea compartiment al statutului magistratului este orientat spre pachetul social și răspunderea juridică a magistratului, înglobând drepturile subiective personalizate. În celelalte domenii, putem vorbi numai despre drepturile subiective profesionale ale magistratului, confirmate prin normele de procedură.