2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
10 results
Search Results
Item CATEGORIILE OBIECTULUI MATERIAL SAU IMATERIAL AL INFRACŢIUNILOR DE LUARE DE MITĂ ŞI DE DARE DE MITĂ(CEP USM, 2021) Brînza, CristianThe material or immaterial object is a mandatory secondary sign of the offenses provided in art. 333 and 334 of the Criminal Code. If this sign is missing, then the act cannot be qualified based on art. 333 or 334 of the Criminal Code. In the case of the offenses provided in art. 333 and 334 of the Criminal Code, is illicit remuneration only that entity whose quality of illicit remuneration is aware and accepted by both parties to the criminal transaction. Irrespective of the category of the material or immaterial object of these offenses, the illicit remuneration must be the equivalent of the conduct which the bribed person undertakes to manifest in the interest of the briber.Item VINOVĂŢIA ÎN CAZUL INFRACȚIUNILOR DE LUARE DE MITĂ ȘI DE DARE DE MITĂ(2021) Brînza, CristianÎn prezentul articol noțiunea de vinovăție este analizată sub aspect de semn constitutiv al laturii subiective a infracțiunilor prevăzute la art. 333 și 334 din Codul penal al Republicii Moldova, care stabilesc răspunderea pentru luarea de mită și, respectiv, pentru darea de mită. În rezultat, au fost stabilite forma, tipul și conţinutul vinovăției în cazul săvârșirii acestor infracţiuni. S-a demonstrat că infracțiunile prevăzute la art. 333 și 334 din Codul penal al Republicii Moldova sunt săvârșite cu intenție. În aceste cazuri este exclusă forma imprudentă a vinovăției. S-a argumentat că infracțiunile de luare de mită și de dare de mită sunt comise cu intenție directă. În ipoteza acestor infracțiuni se exclude intenția indirectă. Nu în ultimul rând, a fost determinat factorul intelectiv și factorul volitiv al intenției directe manifestate în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 333 și 334 din Codul penal al Republicii Moldova. Pentru a se obține aceste rezultate, au fost studiate actele oficiale relevante care se aplică în Republica Moldova, actele internaționale în materie, precum și doctrina penală de specialitate. Concluziile formulate în studiul de față sunt susceptibile de aplicare în activitatea practică, precum și în procesul de instruire.Item IMPLICAȚII PENALE ALE STATUTULUI JURIDIC AL ADMINISTRATORULUI ȘI AL LICHIDATORULUI(CEP USM, 2020) Brînza, CristianItem OBIECTUL MATERIAL SAU IMATERIAL AL INFRACŢIUNILOR DE LUARE DE MITĂ ŞI DE DARE DE MITĂ: CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE(CEP USM, 2021) Brînza, CristianIn art. 333 of the Criminal Code, the content of the material or immaterial object of the offense is described by the phrase “goods, services, privileges or advantages in any form, which are not due, [...] offers or promises.” In art. 334 of the Criminal Code, the content of the material or immaterial object of the offense is described by the phrase “goods, services, privileges or advantages in any form, which are not due to him”. The licit remuneration is the corporal or incorporeal entity in connection with which the social relations appear and develop, in which the bribed person and the briber participate as subjects. Committing the offenses provided in art. 333 and 334 of the Criminal Code, these subjects make it impossible to develop the respective social relations or complicate their development. The result of the work thus performed derives directly from the undue service or advantage, not from the values and social relations defended against bribery and bribery. A service act cannot represent the immaterial or immaterial object of the offenses provided in art. 333 and 334 of the Criminal Code.Item SEMNIFICAȚIA SINTAGMEI „CE NU I SE CUVIN” DIN DISPOZIȚIILE ART.333 ȘI 334 COD PENAL(CEP USM, 2019) Brînza, CristianItem EFECTELE LIPSEI CALITĂȚII SPECIALE A SUBIECTULUI INFRACȚIUNILOR PREVĂZUTE LA ART.333 DIN CODUL PENAL(CEP USM, 2021) Brînza, CristianSe analizează dacă art.333 și art.334 din Codul penal al Republicii Moldova pot fi aplicate în situațiile în care: 1) nu a fost respectată forma cerută de lege pentru numirea, alegerea sau darea unei însărcinări arbitrului ales sau numit să soluționeze prin arbitraj un litigiu, persoanei care gestionează o organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală, persoanei care lucrează pentru o astfel de organizație ori participantului la un eveniment sportiv de pariat; 2) se exercită în fapt, nu și în drept, atribuțiile de arbitru ales sau numit să soluționeze prin arbitraj un litigiu, de persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală, de persoană care lucrează pentru o astfel de organizație ori de participant la un eveniment sportiv de pariat. În rezultatul analizei doctrinei penale, a reglementărilor penale și extrapenale din legislația Republicii Moldova, precum și a reglementărilor din legile penale ale altor state, se ajunge la concluzia că persoana, care exercită în fapt, nu și în drept, atribuțiile de arbitru ales sau numit să soluționeze prin arbitraj un litigiu, de persoană care gestionează o organizație comercială, obștească ori o altă organizație nestatală, de persoană care lucrează pentru o astfel de organizație ori de participant la un eveniment sportiv de pariat, nu poate fi subiect al infracțiunilor prevăzute la art.333 CP RM. Totodată, răspunde în baza art.27 și a art.334 CP RM cel care promite, oferă sau dă, personal sau prin mijlocitor – unei persoane pe care o consideră că exercită în drept atribuțiile de arbitru ales sau numit să soluționeze prin arbitraj un litigiu, de persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală, de persoană pe care o consideră că lucrează pentru o astfel de organizație ori de participant la un eveniment sportiv de pariat, deși, din cauze independente de voința mituitorului, această persoană exercită doar în fapt atribuțiile respective – bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin celui pe care mituitorul încearcă să-l mituiască, pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu, pentru a întârzia ori a grăbi îndeplinirea unei acțiuni fiind în exercițiul funcției sale sau contrar acesteia, fie în cadrul unui eveniment sportiv de pariat.Item STATUTUL JURIDIC AL UNOR CATEGORII DE PERSOANE DIN PERSPECTIVA ALIN.(2) ART.123 ȘI ART.124 DIN CODUL PENAL(CEP USM, 2021) Brînza, CristianObiectul prezentei investigații îl constituie statutul juridic al unor categorii de persoane (notar; notar stagiar; personalul medical, inclusiv angajații cabinetului individual al medicului de familie și ai centrului medicilor de familie) pentru a decela dacă acestea cad sub incidența alin.(2) art.123 sau a art.124 din Codul penal. Se arată că substituirea Legii nr.1453/2002 prin Legea nr.69/2016 nu a influențat asupra faptului că notarul continuă să aibă calitatea de persoană publică în accepțiunea alin.(2) art.123 din Codul penal. Notarul stagiar nu are o asemenea calitate, deoarece face parte din personalul care desfăşoară activităţi auxiliare. Primirea, prin extorcare, de către un notar stagiar, a unei remuneraţii sau a altor avantaje patrimoniale pentru îndeplinirea unor lucrări sau pentru prestarea unor servicii ce ţin de obligaţiile de serviciu ale acestuia intră sub incidența art.256 din Codul penal. Personalul medical din cadrul prestatorilor de servicii medicale privați (inclusiv angajații cabinetului individual al medicului de familie și ai centrului medicilor de familie) are, după caz, calitatea de: 1) persoane care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală (în cazul în care exercită acţiuni administrative de dispoziţie sau organizatorico-economice); 2) persoane care lucrează pentru o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală (în cazul în care nu exercită acţiuni administrative de dispoziţie sau organizatorico-economice, însă realizează acțiuni producătoare de efecte juridice); 3) personal administrativ-tehnic (personal tehnic; personal de deservire tehnică; personal care desfăşoară activităţi auxiliare) (în cazul în care nici nu exercită acţiuni administrative de dispoziţie sau organizatorico-economice, nici nu realizează acțiuni producătoare de efecte juridice).Item MIJLOCIR EA LUĂRII DE MITĂ SAU A DĂRII DE MITĂ(CEP USM, 2020) Brînza, CristianLa începutul acestui studiu este definită noțiunea „mijlocire a săvârșirii infracțiunii”. În continuare sunt caracterizate cele două forme ale mijlocirii luării de mită sau a dării de mită: mijlocirea intelectuală a luării de mită sau a dării de mită; mijlocirea fizică a luării de mită sau a dării de mită. Este determinat momentul de consumare a mijlocirii luării de mită sau a dării de mită pentru fiecare din aceste forme. Se analizează problema realizării parțiale a intenției în cazul pluralității de mijlocitori . Se menționează că, dacă din cauze independente de voinţa unuia dintre mijlocitori remunerația ilicită nu a ajuns în posesia persoane imituite, fapta va fi considerată tentativă la mijlocirea luării de mită sau a dării de mită.Se demonstrează că m ijlocitorul la darea de mită nu execută o parte a laturii obiective a dării de mită, iar mijlocitorul la luarea de mită nu execută o parte a laturii obiective a luării de mită. Concluzia principală este că transmiterea de către mijlocitor a obiectului material (imaterial) al luării de mită sau al dării de mită nu poate fi calificată conform alin.(5) art.42 și art.333 CP RM sau conform alin.(5) art.42 și art.334 CP RM. Lista de modalități de complicitate din alin.(5) art.42 CP RM are un caracter exhaustiv. Orice încercare de a lărgi arbitrar această listă sau de a interpreta extensiv defavorabil noțiunea „înlăturare de obstacole”, care desemnează una dintre modalitățile complicității la infracțiune, trebuie tratată ca ilegalitate. Este necesară completarea alin.(5) art.42 CP RM,astfel încât transmiterea de către mijlocitor a obiectului material (imaterial) al infracțiunii să fie specificată în această normă.Item ASPECTELE DE DREPT PENAL ALE PROVOCĂRII LUĂRII DE MITĂ SAU A DĂRII DE MITĂ(CEP USM, 2020) Brînza, CristianCombaterea fenomenului infracțional este inadmisibilă prin recurgerea la mijloace ilegale și imorale. Pornind de la această premisă, autorul își propune să stabilească conținutul noțiunii-cadru „provocarea unei fapte prevăzute de legea penală” și al noțiunii subsecvente „provocarea luării de mită sau a dării de mită”. De asemenea, scopul studiului de față constă în examinarea din perspectiva de lege lata și de lege ferenda a problemei provocării unei fapte prevăzute de legea penală, inclusiv problema provocării luării de mită sau a dării de mită. Se argumentează că provocarea unei fapte prevăzute de legea penală este o instituție de sine stătătoare, diferită de instituția participației. Este formulată definiția noțiunii „provocarea unei fapte prevăzute de legea penală”: fapta provocatorului de inițiere a săvârșirii infracțiunii ce urmează a fi imputată persoanei provocate care, înainte de contactul cu provocatorul, nu fusese predispusă să comită acea infracțiune, cu condiția că persoana provocată nu conștientizează că săvârșirea infracțiunii a fost inițiată de către provocator pentru a crea o aparență, o falsă reprezentare cu privire la săvârșirea infracțiunii de către persoana provocată, și pentru a-i prejudicia prin aceasta interesele. Este propusă completarea Capitolului III din Partea generală a Codului penal cu noi prevederi privind provocarea unei fapte prevăzute de legea penală, privită drept cauză care înlătură caracterul penal al faptei. De asemenea, este recomandată completarea Capitolului XIV din Partea specială a Codului penal cu un articol în care să fie prevăzută răspunderea pentru provocarea unei fapte prevăzute de legea penală.Item REFLECȚII CU PRIVIRE LA CONȚINUTUL NOȚIUNII DE CORUPȚIE(CEP USM, 2019) Brînza, CristianÎn literatura de specialitate străină, pozițiile autorilor care privesc corupția ca pe o stare a societății, ca pe un fenomen social se apropie de pozițiile celor care abordează corupția ca pe un abuz de putere sau un abuz de serviciu. Deosebirea constă în aceea că primii consideră corupția stare a societății, fenomen social, pe când ultimii privesc corupția ca pe o faptă. Interpretarea îngustă a noțiunii de corupție reduce această noțiune la înțelesul de „corupere (mituire)”. Adepții interpretării pe larg a noțiunii de corupție consideră că această noțiune se referă nu doar la corupere (mituire), dar și la alte fapte. Soluția aurea mediocritaseste cea care ar trebui să rezulte din îmbinarea interpretării înguste cu interpretarea pe larga respectivei noțiuni. Termenul „corupție” nu se poate referi la o singură componență de infracțiune. Acest termen poate desemna un grup de fapte infracționale sau non-infracționale. Nu mai este de actualitate conceptul de corupție consacrat în art.2 al Legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, nr.90 din 25.04.2008.Noțiunea de corupție ar putea fi asemuită cu noțiunea de terori sm în sensul art.3 al Legii cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului, nr.120 din 21.09.2017. Așadar, corupția reprezintă un fenomen social. Părțile integrante ale acestui fenomen social sunt ilegalitățile –penale sau nepenale –cu caracter corupțional. Faptele penale și faptele contravenționale, enumerate în alin.(2) și (3) art.44 al Legii nr.82/2017, formează conținutul noțiunii de corupție în sensul acestei legi. Toate celelalte fapte exced sfera noțiunii în cauză. Anume aceasta este interpretarea pe care o oferă legislația în vigoare a Republicii Moldova. Nu poate exista un conținut universal al noțiunii de corupție care să satisfacă cerințele tuturor actelor normative care o vizează. Corupția este un fenomen al cărui conținut trebuie stabilit în funcție de timpul, locul și contextul în care acesta se manifestă.