2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52

Browse

Subject: search.filters.subject.personality

Search Results

Now showing 1 - 10 of 24
  • Thumbnail Image
    Item
    The role of creative-expressive techniques in unlocking intrinsic motivation for learning – general human need
    (CEP USM, 2024) Pandelica, Mirela
    Although the decrease in motivation for study occupies an important place among the concerns of researchers in the field of education, who have revolutionized the methodology, didactic technologies, work strategies, this article draws attention to the importance of awareness of the causes of the decrease in intrinsic motivation for learning. The study puts above the treatment of the effects, the identification of the causes and the creation of didactic technologies based on expressive-creative techniques in order to unlock some installed resistance mechanisms, which can block the personal development of the adolescent student and implicitly of this general human need, learning.
  • Thumbnail Image
    Item
    FAMILIA – NUCLEUL INFORMAL CENTRAL ÎN MOTIVAȚIA ȘCOLARĂ
    (CEP USM, 2024) Stoian, Oana-Mălina
    The main objective of the conducted research is to identify the parents’ perception of their role in the educational activity. For this purpose, a questionnaire was applied, in Google Forms, which includes 4 questions, to a number of 75 parents. The main results obtained demonstrate the fact that parents are largely aware of their role in achieving the school performance of students, as well as the importance of maintaining permanent communication with the teaching staff. We believe that these aspects will influence, over time, the child’s school motivation and the way they perceives learning. That is why the parent must constantly know how the child manifests himself in the school environment, so that together with the teaching staff he can make the best decisions for his development.
  • Thumbnail Image
    Item
    STILURILE DE GÂNDIRE – CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA LOR PRAGMATICĂ
    (CEP USM, 2020) Rusu, Marinela
    În lucrarea de față propunem spre analiză problema stilurilor de gândire şi acţiune, considerată în ultima vreme ca fiind o modalitate practică de optimizare a activităţii profesionale. Cercetările de până acum au fost orientate cu precădere în direcţia evidenţierii potenţialităţilor psihologice şi mai puţin în direcţia reliefării stilurilor propriu-zise de gândire şi acţiune umană. Prin conceptele abordate, vom căuta să subliniem semnificaţia noţiunii de „stil”, varietatea şi eficacitatea stilurilor de gândire cât şi elementele care contribuie în mod direct la apariţia stilului. Conţinutul unui anume stil de gândire nu se constituie doar întrun factor exterior, înzestrat cu o valoare estetică ci, implicit, exercită o anumită influenţă asupra eficacităţii acţiunilor omului. Vorbind de stilul propriu, putem spune că „stilul este omul însuşi”. Aspectul individual se caracterizează nu atât prin trăsături comune ale stilurilor profesionale din domenii diverse de activitate socială, cât mai ales, prin contribuţia individului concret care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, potrivit maximei „omul sfinţeşte locul”.
  • Thumbnail Image
    Item
    THE ZEITGEIST-LOCATED ARTISTIC PERSONALITY
    (CEP USM, 2020) Pîrvu, Bogdan C.S.
    With constant references to Cloninger, Cosman and mainly Gray for the description of a model (AS) with anxiety-as-introverted-neuroticism and sociability-as-extraverted-neuroticism; with recurrent recourse to Rusu, Pamfil, Cosman and mainly Kant for the description of creativity-as-product; with many a reverence to Andreasen, Jamison and mainly Aristotle for the description of creativity-as-process – we will stipulate that the connection between psychopathology (PP) and big-C creativity (CC), a „melting pot” from which we have extracted personality traits (PT) and then the genetic code (DNA), intelligence (IQ) and a certain zeitgeist (ZG), is quite organic, namely that big-C creativity (CC) feeds on subclinical hypomania (SCHM), formative originality (FO) and subliminal psychopathology (SLPP). In a rather more condensed formulation, CC (AS + DNA + IQ + ZG) is in-formed by SCHM and encoded by FO and SLPP. By entabulation: CC (AS + DNA + IQ + ZG) → SCHM → FO + SLPP. Given this 10+ years sought-for definition, it is pretty obvious that college is not, to put it mildly, an out-standing top priority for the Artistic Personality. Zeitgeist (tightly overlapping mentorship and the cultural mu, to be sure) is highly likely to come first, instead.
  • Thumbnail Image
    Item
    EMOȚIILE ȘI ROLUL LOR ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII. PERSPECTIVE MODERNE
    (CEP USM, 2022) Rusu, Marinela
    Este general acceptată ideea că emoția se referă la o serie de stări psihice ce includ experiențe subiective, conduite expresive (corporale, faciale etc.) cât și răspunsuri fiziologice periferice (bătăile inimii, respirația etc.). De asemenea, există o largă acceptare a ideii că emoțiile reprezintă o trăsătură centrală în orice model psihologic al minții umane. Dincolo de aceste elemente general acceptate, orice altceva legat de emoție, poate fi subiect de dezbatere. Astfel, există o pleiadă de abordări ale emoției: unii autori văd emoțiile ca fiind caracterizate de pattern-uri relativ coerente ale unor răspunsuri subiective, expresive și fiziologice. Alții notează surprinzătoarea lipsă de cuplare între componentele răspunsului emoțional, subliniind variația ce există în cadrul răspunsurilor asociate cu o anume emoție. Totuși, sunt și autori care subliniază ideea că toate stările mentale implică experiențe subiective, conduite expresive și răspunsuri psihologice, sugerând totodată, că aceste trei elemente nu oferă cu adevărat o definiție unică a emoțiilor per se. Abordări din curentul controverselor actuale, includ și alte aspecte în studiul lor, cum ar fi: ce se consideră a fi o emoție, cine poate avea o emoție (copiii, animalele) și care ar fi cele mai bune metode de studiu al emoțiilor. Vom analiza în lucrarea de față diferențele existente între opiniile și accentele științifice, reflectate în varietatea foarte mare a perspectivelor asupra emoției. Pentru a organiza numeroasele perspective (de multe ori contradictorii) asupra emoției, am considerat util să găsim o serie de elemente corelate, fundamentale care ne vor ajuta în decelarea acestor abordări. Teoriile respective vor fi prezentate într-o manieră grafică și sistematică.
  • Thumbnail Image
    Item
    PROFILUL PROFESIONAL DE PERSONALITATE AL STUDENŢILOR DIN PERSPECTIVA NIVELULUI DE DEZVOLTARE A INTELIGENŢEI SOCIALE
    (CEP USM, 2022-11-29) Paladi, Oxana; Ilicciev, Maxim
    În prezent, instituțiile de învățământ oferă o multitudine de posibilități de a obține diverse cunoștințe de natură profesională, fără a se concentra pe probleme serioase de interacțiune (în cazul studenților). În condițiile actualului mediu social în continuă schimbare, fiecare își dorește să găsească un loc potrivit în cadrul societății căreia îi aparține, un loc în care să-și poată demonstra potențialul și unde acesta să fie exploatat, unde se va simți apreciat și în siguranță, unde își va putea continua evoluția psihosocială, plină de satisfacții personale. Astfel, ne-am propus să cercetăm studenții din învățământul superior, din perspectiva relației dintre profilul profesional de personalitate și nivelul de dezvoltare a inteligenței sociale, fapt ce ne-a permis să dezvoltăm un model explicativ al raportului dat.
  • Thumbnail Image
    Item
    ROLUL FACTORILOR SOCIO-FAMILIALI ÎN MANIFESTAREA COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA ADOLESCENȚI
    (CEP USM, 2022-11-29) Tarnovschi, Ana; Tuni, Corneliu
    Personalitatea este un sistem bio-psiho-socio-cultural, care se constitue, fundamental, în condiţiile existenţei şi activităţii, începând cu primele etape ale dezvoltării individului. Din punct de vedere psihologic și social, familia este cadrul determinant al formării de trăsături sau structuri în organizarea psihologică a subiectului. Fiecare ne naştem cu un potenţial uman care se valorifică şi se dezvoltă treptat, prin socializare şi asimilarea valorilor şi comportamentelor sub forma unei învăţări continue, atât din familie, cât și din societate.
  • Thumbnail Image
    Item
    NORMA ȘI PATOLOGIA ÎN REGLAREA COMPORTAMENTULUI
    (CEP USM, 2022-11-29) Calancea, Veronica
    Baza expertizei psihologo-judiciare este constituită din activitatea de psihodiagnostic al expertului. Necesitatea utilizării cunoștințelor psihologice speciale bazate pe orientarea sistemică apare la organele de urmărire juridică anume atunci când nu au posibilitatea să obțină cu ajutorul mijloacelor din dotare date obiective referitor la particularitățile psihice ale activității persoanei cercetate. Aceste date pot fi obținute doar în rezultatul cercetării psihodiagnostice desfășurate de către un psiholog profesionist.
  • Thumbnail Image
    Item
    ORIENTĂRILE VALORICE ALE PERSONALITĂȚII: ORIGINILE CONCEPTELOR ȘI ALE TEORIILOR
    (Print-Caro, 2023-03-15) Chirița, Olga
    Actualitatea temei alese este determinată de faptul că valorile și orientările valorice constituie o parte integrantă a vieții omului. Sistemul de orientări valorice determină atitudinea față de lumea înconjurătoare și totodată formează baza viziunii asupra lumii. Iată de ce studiul valorilor oferă posibilitatea de a observa toate schimbările care au loc în viața culturală și socială a persoanei și a societății în ansamblu.
  • Thumbnail Image
    Item
    Psychological well-being of the elderly: results of an empirical study
    (CEP USM, 2023) Slavinski, Marina
    The article analyses approaches to the definition of psychological well-being of an individual and its peculiarities in old age. The relevance of the problem is due to the growing interest in the positive side of human functioning and the wide spread of terms that reveal the psychological aspects of human well-being. Within the framework of the empirical study the features of manifestation of subjective psychological well-being in old age are studied. The results of the study of psychological well-being in three age periods in old age are presented, gender peculiarities are considered, and the results are described in terms of the level of education and family status of respondents.