2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52
Browse
9 results
Search Results
Item Dezvoltarea interesului pentru învățare prin interdisciplinaritate la elevii claselor primare(CEP USM, 2023) Avram, Alina-IonelaDin punct de vedere curricular, integrarea disciplinelor stabilește relații clare și corecte între cunoștințe, competențe, atitudini, valori, cunoștințe. Toate acestea aparțin disciplinelor școlare diferite. Abordarea interdisciplinară pune în valoare stimularea predării conținuturilor, ajută metodele și strategiile alese în rezolvarea de probleme și contribuie la formarea competențelor transversale, transdisciplinare, cheie și integrate. Prin interdisciplinaritate, elevii își dezvoltă interesul pentru învățare, iar metodele activ-participative plasează pe copii în centrul activității de învățare. Cel mai puternic argument care sprijină domeniul interdisciplinarității este dat de imaginea integrată a lucrurilor și de faptul că, în același timp, sunt analizate separat. Prin interdisciplinaritate se formează corelații între diferite conținuturi și armonizează fragmente din cadrul diferitelor obiecte de studiu în rezolvarea de probleme. Interdisciplinaritatea se realizează, pe orizontală, între conținuturi și competențe ale disciplinei la același nivel de studiu și, de asemenea, pe verticală, între conținuturi și competențe de la diferite niveluri de studiu.Item CONTEXTUL SPIRITUAL SPECIFIC FILOSOFIEI WITTGENSTEINIENE: ANALIZĂ, CUNOAȘTERE ȘI GÂNDIRE CRITICĂ(CEP USM, 2022) Rusu, GabrielaWittgenstein a scris într-o epocă în care logica matematică cunoaște o expansiune și o etapă prolifică în calea dezvoltării sale. Frege a remarcat aplecarea lui Wittgenstein direcționându-l către marii gânditori ai respectivei perioade: Whitehead și Russell. La scurt tip după întâlnirea lui Russell cu Wittgenstein, filosoful britanic l-a considerat pe Wittgenstein un geniu cu o gândire briliantă. Wittgenstein și-a propus să aducă modificări asupra logicii lui Russell. Filosoful austriac și-a pus în minte să extindă eforturile sale filosofice de la bazele logicii la natura lumii. Wittgenstein a dorit ca limbajul să constituie nimbul filosofiei. Până la abordarea wittgensteiniană limbajul ocupa un loc secund în aria de interes filosofică. Wittgenstein urma să se dedice necesității și complexității limbajului. Logica experienței umane putea fi decriptată doar dacă era luat în seamă limbajul în care aceasta era formulată. Wittgenstein avea ca deziderat existența unei limbaj exact cu ajutorul căreia putea să povestească realitatea în toate dimensiunile vieții. Limbajul precis, propus de Wittgenstein, avea să provoace un ecou în filosofie. Atât Wittgenstein cât și Russell doreau să explice realitatea pornind doar de la legile logice. Wittgenstein lecturase operele lui Freud însă în lumina logicii a concluzionat că psihanaliza este la fel de lipsită de fecunditate la fel ca și psihologia. Wittgenstein nu s-a dedicat psihologiei cercetării, chiar dacă aceasta era în vizorul contemporanilor acelei perioade. Filosoful austriac a preluat de la precursorii săi numeroase aspecte cum ar fi: ideea că sensul unei propoziţii depinde şi de posibilitatea acceptării falsităţii sale. Ideea lui Wittgenstein că propoziţiile şi în general limbajul au funcţia de a reprezenta faptul, realitatea de care vorbesc este de asemenea corelată cu opinia predecesorilor săi.Item METHODS OF APPROACHING CRITICAL THINKING IN YOUNG SCHOOLCHILDREN FROM THE PERSPECTIVE OF VALIDATING KEY COMPETENCES(CEP USM, 2023) Balercă, VasilicaThe development of critical thinking skills has a crucial importance in education, research and student development at the age when the first skills of adopting an open mind are formed. Critical thinking is taking shape as a desire of current education, and its improvement represents an educational objective of major importance. Therefore, a restructuring of traditional teaching methods is required and the promotion of learning centered on the student, on his needs and on psycho-individual and age specificities. The change of vision implies a reorientation of the perspectives of instructional paradigms and a reformation of educational policies based on the valorization of key competencies.Item EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR VERSUS EVALUAREA COMPETENȚELOR FUNCȚIONARILOR PUBLICI CU STATUT SPECIAL ȘI A CARABINIERILOR DIN CADRUL MAI(CEP USM, 2023) Ciumac, AndrianCunoștințele în sine nu sunt de mare folos funcționarilor publici cu statut special și carabinierilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), pe când competenţele, deținând un grad esențial de superioritate în comparație cu cunoștințele, acordă acestor funcționari posibilitatea de a demonstra în mod practic dacă sunt în stare să acţioneze potrivit cu ceea ce cunosc. Din această perspectivă, aplicarea procesului de evaluare a calității personalului din cadrul MAI, pe dimensiunea formării profesionale, este mai relevantă și mai obiectivă anume în legătură cu competențele. O astfel de abordare a proceselor de evaluare va contribui în mod sigur la creşterea nivelului de performanţă profesională a personalului din cadrul MAI, fapt care va genera beneficiarilor suficientă siguranță, iar satisfacţia cetăţenilor faţă de calitatea personalului MAI va atinge cote scontate.Item CONSTRUCTIVISM, GAMIFICATION, ÎNVĂȚARE(CEP USM, 2023) Pascu, Mara-Sînziana; Șoitu, LaurențiuOpțiunea pentru pespectiva constructivistă de fundamentare a articolului este încurajată, în principal, de distincția dintre constructivism și obiectivism privind construirea cunoaşterii înseși (Tam, Maureen, 2000), de importanța celor două dimensiuni ale constructivismului: cognitiv şi social pe seama cărora se întâlnesc mai toți specialiștii (Piaget, 1950, Vîgotski, 1933, Kommers& Mayes, 1992, Von Glasersfeld, 1994). Învăţarea este, așadar, cunoaştere construită împreună (L. Șoitu, 2019) şi nu există în afara minţii umane (Duffy, T. M. &Jonassen, D. H, 1991). Jocul, prin menirea sa, de apropiere și implicare a „jucătorului” în realitate, facilitează atât cunoașterea, cât și drumul spre experiență, iar constructivismul devine important în condițiile noilor tehnologii, care pot pune în legătură pe elevi pentru colaborare, dar pot genera și izolarea lor. Gamification devine o veritabilă sursă de implicare, apropierea de realitate prin pași mici, deoarece jucarea cu rol didactic este învățarea prin asumare, motivare maximă.Item CUNOSTINTE, ATITUDINI SI PRACTICI DE VALORIFICARE A EDUCATIEI INTERCULTURALE IN INSTITUTIILE DE INVATAMANT SUPERIOR (STUDIU DE EVALUARE INITIALA)(Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2019) Cristei, Aliona; Costachi, IonelaArticolul prezintă rezultatele studiului de evaluare iniţială a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor de valorificare a educaţiei interculturale în instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova. Cercetarea s-a realizat în cadrul proiectului Promovarea şi dezvoltarea educaţiei interculturale în formarea iniţială a cadrelor didactice, implementat de C.E. PRO DIDACTICA, cu sprijinul Fundaţiei pentru Copii Pestalozzi din Elveţia, care are ca finalitate dezvoltarea curriculară şi formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice din perspectiva competenţei interculturaleItem IMPLICAREA MEMORIEI ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚARE LA ELEVII DE VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ(CEP USM, 2018) Grosu, OxanaMemoria este unul dintre procesele psihice care stau la baza procesului de învățare școlară. Învățarea este tratată în corelație cu memoria, iar noile condiții în care este pus să acționeze elevul de vârstă școlară mică înaintează sarcini mult mai complexe, producând schimbări importante ale memoriei. Fără procesele memoriei învățarea școlară este de neconceput, deoarece memorarea, păstrarea, recunoașterea și reproducerea materialului studiat sunt condiții indispensabile în însușirea cunoștințelor în școală. De aceea, dezvoltarea și optimizarea memoriei la elevii de vârstă școlară mică rămâne o preocupare importantă a educației. Scopul studiului dat este de a determina specificul implicării memoriei în procesul de învățare la elevi.Item DEMERSURI PSIHOPEDAGOGICE ALE ÎNVĂŢĂRII LA ADULŢI(CEP USM, 2018) Sîrghi, AngelaAstăzi,în condiţiile economiei postindustriale, informatizării şi globalizării tuturor sferelor de activitate a omului, problema educaţiei adulţilor a căpătat valenţe şi perspective noi. Învăţământul pentru adulţi este o componentă importantă a învăţării permanente, deoarece cunoştinţele, competenţele şi atitudinile dobândite în perioada copilăriei şi a adolescenţei în familie, la şcoală, în timpul formării profesionale sau în universitate nu vor dura toată viaţa.De asemenea,această recunoaştere „totală” –sub aspect social, economic, politic, educaţional,antropologic etc. –a fost determinată atât de cantitatea și calitatea impunătoare a raţionamentelor şi polemicilor ştiinţifice, de praxisul andragogic activ din ultima perioadă,cât şi de evoluţia propriu-zisă a omului şi a umanităţii, a economiei și a societăţii,a unor realităţi transcendente, precum timpul, spaţiul, viteza, consistenţa.Item PREGĂTIREA STUDENŢILOR ÎN VEDEREA FORMĂRII COMPETENŢEI DE CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ(CEP USM, 2016) Pascaru-Goncear, ValeriaExperienţa mai multor ţări indică asupra faptului că introducerea activităţilor de consiliere psihopedagogică realizate de profesori sau grupuri de profesori, specialişti în depăşirea şi rezolvarea problemelor educaţionale, nu doar facilitează activitatea cadrelor didactice, dar şi îmbunătăţeşte procesul instructiv-educativ. Deoarece consilierea psihopedagogică este realizată în special de către cadrele didactice în şcoală, în scopul asigurării unui nivel optim al procesului de pregătire al studenţilor, viitoare cadre didactice, competente a desf ăşura activităţi de consiliere psihopedagogică, instituţiile de învăţământ superior propun programe şi activităţi multidimensionale. Formarea studenţilor este un proces prin care se asigură calitatea educaţiei, pe parcursul căruia candidaţii dobândesc cunoştinţe teoretice şi îşi formează abilităţi practice necesare desfăşurării activităţii lor. Însă, oricât de multe cunoştinţe în domeniu ar avea studentul, dacă el nu dispune de abilităţi practice de soluţionare optima a problemelor de învăţare, calitatea şi eficienţa muncii acestuia lasă de dorit. Deci, transpunerea în practică a cunoştinţelor de specialitate ţine de calităţile personale ale individului. Aceste calităţi capătăcontururi şi se structurează într-un stil specific în procesul de formare/dezvoltare a competenţei de consiliere psihopedagogică .