2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52

Browse

Filters

2022 - 20242

Settings

Subject: search.filters.subject.death

Search Results

Now showing 1 - 2 of 2
  • Thumbnail Image
    Item
    EUTANASIA ȘI ALEGERI ALE SFÂRȘITULUI VIEȚII
    (CEP USM, 2024) Roșca, Tatiana; Deputovici, Camelia
    In recent decades, the topic of euthanasia has engaged intellectuals and scholars, as well as professionals in the fields of humanities, such as ethics, medicine, religion, philosophy, and bioethics. However, the concept of a “good death” remains vague and is incapable of encompassing the various manifestations of the phenomenon. This concept is not a recent custom born from scientific progress and dependent on a lifespan that has increased in recent decades, causing the fatigue of living – for millennia, human beings have aspired to die without suffering. Nonetheless, we must consider that with the advent of Christian doctrine, humans tend to act according to religious principles, which is why any form of voluntary life suppression is considered a grave sin. It offends God by depriving oneself of the greatest gift given to us by Him.
  • Thumbnail Image
    Item
    ROLUL REFLECȚIEI DESPRE FINITUDINEA VIEȚII PENTRU EDUCAȚIE ȘI MORALĂ
    (CEP USM, 2022) Negomireanu, Alin
    Pentru Heidegger moartea se prezintă ca posibilitate a Dasein-ului de a fi în mod propriu, posibilitate necondiţionată certă şi astfel nedeterminată, dar şi insurmontabilă ce se manifestă în angoasă și pune omul în condiţia de a se decide pentru o existenţă autentică. Concluzia principală care se impune de la sine, datorită lui Heidegger este, că moartea a devenit o problemă fenomenologică, iar analitica heideggeriană a morţii rămâne centrul indiscutabil al istoriei conceptului fenomenologic de moarte. Heidegger poate fi considerat, în mod legitim drept instauratorul problemei morţii în cadrul preocupărilor fenomenologice, aducând în centru atenţiei discursului existenţa febrilă, situată, finită, aflată în orizontul sfârşitului. Aşa cum spunea Kant, proiectul uman moral nu constă în a ajunge să fim fericiţi, ci a deveni demni de fericire, putem să schimbăm puţin registrul şi să spunem că proiectul uman nu rezidă în a deveni nemuritori, ci în a trăi ca şi cum am merita nemurirea. Martin Heidegger a deschis, în acest secol, cea mai atrăgătoare perspectivă pentru gândire şi, asemeni unui vulcan, a spart crusta unei tradiţii încremenite şi închistate, făcând să tâşnească şi să iasă la iveală originarul. Implicațiile pentru educație și morală sunt extrem de actuale în aceste condiții de război în Europa.