2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52
Browse
15 results
Search Results
Item Aggressive bullying-type behaviour: approaches, characteristics, consequences(CEP USM, 2024) Georgescu, Ioana-CorinaIn this article, the problem of aggressive bullying behavior is addressed. The approach is based on the analysis of international policies in the field of preventing and reducing aggressiveness and violence in educational institutions promoted by the UN, the Council of Europe, UNICEF, etc. Emphasis is placed on the definition and characterization of key notions regarding the targeted issue: aggressiveness, violence, bullying and others. The consequences of aggressiveness and bullying-type aggressiveness in school are also extensively argued: psycho-physiological plane, psycho-somatic plane, including mental health, educational and school performance plane, legal norm plane. Some results of the express study on the manifestation of aggressive behavior by lyceum students: student-student, student-teacher, teacher-student and their involvement in acts of violence are also presented. The data obtained are commented on and corrective conclusions and general suggestions are made to prevent and reduce the phenomenon of aggressiveness and bullying-type aggressiveness.Item Psychological climate of class – factor for prevention and reduction of school aggressiveness(CEP USM, 2024) Georgescu, Ioana-Corina; Guțu, VladimirCurrent research and studies demonstrate that the problem of bullying-type aggressiveness in school is worsening internationally as well as nationally. Various factors that lead to aggressiveness and violence among students are extensively analyzed, including non-vulnerable factors. In recent decades, the focus has been on addressing the problem of bullying in school that is becoming complex and difficult to realize. In the given article, an attempt is made to address the issue of reducing and preventing student aggression by valorizing the values and functions of the students’ class and, above all, the healthy psychological climate. Namely the psychological climate creates a favorable environment for learning and education that strongly influences the behavior of students. The characteristics of psychological climate, the ways of forming a healthy psychological climate, principles and ways of valorizing the classroom climate in preventing and reducing aggressiveness and bullying-type aggressiveness in school are analyzed. Some forms and methods of carrying out this process were also described. The proposed concept opens up new perspectives for preventing and reducing aggressiveness, including bullying in educational institutions.Item COMUNICAREA ONLINE ȘI DECLANȘAREA SIMBOLULUI ARHETIPULUI „UMBRA”(CEP USM, 2020) Romila, MariusRiscuri și avantaje ale digitalizării. Activarea în exces a simbolurilor arhetipale ale arhetipului umbra, versus navigarea și informarea, practic, aproape fără limite, dată de intrarea în „era digitalizării”. Adevărul subliniat de Umberto Eco, care afirma că, în epoca internetului, orice nebun sau prost poate deveni influencer. Falsele modele, mediatizate în exces. Lipsa (oarecum firească) a unui control eficient al mediatizării pe internet. Eros și Thanatos (Sigmund Freud). Pericolul activării în exces a simbolurilor arhetipale ale arhetipului „umbra” (Carl Gustav Jung). Din spatele ecranului, prin lipsa socializării, în solitudine, apar înstrăinarea, alienarea și agresivitatea. Cauzele agresivității umane și cum poate fi aceasta evitată (Irinӓus Eibl-Eibesfeld). Nici marii specialiști nu au fost lipsiți de astfel de întâlniri, cu propria „umbră” (Carl Gustav Jung și apariția „Cărții Roșii”; cazul Sabinei Spielrein).Item CARACTERISTICI ALE AGRESIVITĂȚII ȘI ACCENTUĂRILOR DE CARACTER LA ADOLESCENȚII DELICVENȚI(CEP USM, 2022-11-29) Cerlat, Raisa; Creangă, VictoriaÎn articol sunt prezentate rezultatele cantitative și calitative ale cercetării formelor de manifestare ale agresivității la adolescenții delicvenți și relația acestora cu accentuările de caracter identificate. Studiul este comparativ, rezultatele obținute fiind comparate cu cele ale adolescenților care nu se află în conflict cu legea.Item MANIFESTAREA AGRESIVITĂȚII LA CONDUCĂTORII AUTO, PRIN PRISMA DIMENSIUNII DE GEN(2021) Botnari, InaManifestarea comportamentelor agresive este o practică prezentă la conducătorii auto din diferite țări, dar ponderea acestor manifestări este diferită în funcție de cultură, mentalitate, modul în care este perceput riscul, implicarea autorităților în prevenire și sancțiune, vârstă, gen, trăsăturile de personalitate, stilul de viață, atitudinile conducă- torilor auto și mediu. Conducerea agresivă se poate manifesta prin diferite forme: agresivitate verbală, fizică, manifestarea agresivităţii cu ajutorul automobilului, fapt considerat un factor de risc ce poate produce diverse consecințe tragice. Chiar dacă aparent accidentele se consideră a fi cauza nerespectării regulilor de circulaţie, cum ar fi: viteza excesivă sau depăşirea neregulamentară, se constată, de fapt, că starea de sănătate sau comportamentul persoanei, echilibrul bio-psiho-social influenţează în mod pozitiv sau negativ conducerea în condiţii de securitate rutieră sau, dimpotrivă, expune la accidente. Iar psihologia transporturilor contribuie la explicarea, prevenirea și diminuarea acțiunilor negative ce au loc în trafic, analizând interacțiunea a trei mari categorii de factori: factorul uman, tehnic și rutier.Item Prevenirea și diminuarea comportamentului agresiv de tip bulliyng: cadrul teoretic și praxiologic(CEP USM, 2023) Georgescu, Ioana-CorinaPrevenirea și diminuarea comportamentului agresiv de toup bullyng este actuală și în plan social, și în plan psihologie, și în plan pedagogic. Acest lucru se confruntă prin implicarea diferitor structuri internaționale de profil privind stabilirea unor strategii de diminuare și prevenire a fenomenului ,,bullyng”. În studiul dat pornim de la analiza diferitor documente, convenții, tratate internaționale în care se pune promblema prevenirii și diminuării comportamentului agresiv al elevilor. Totodată, pe larg se analizează cadrul teoretic explicativ al fenomenului ,,bullyng”, se argumentează și unele strategii de prevenire și diminuare a bullyngului în licee: prevenția primară, prevenția secundară, prevenția terțiară, având ca direcții generale: educația și conștientizarea fenomenului, dezvoltarea socio-emoțională, promovarea toleranței zero față de bullyng, supraveghere și intervenții promte, colaborare cu părinții și comunitatea.Item CAUZALITATEA ȘI FACTORII DE RISC AI AGRESIVITĂȚII ȘI VIOLENȚEI ȘCOLARE(CEP USM, 2022) Balan, CorinaÎn articol este elaborată problematica violenței școlare din perspectiva cauzalității și a factorilor de risc implicați în acest fenomen.Violența școlară reprezintă latura întunecată a realității din sfera interacțiunilor sociale specifice vârstelor școlare. Ideea existenței unei baze biologice și a unei predispoziții către agresivitate nu reprezintă echivalentul ideii conform căreia unele ființe sunt programate a fi violente. Violența este rezultatul unor influențe biologice, dar, în mod deosebit, a unor influențe situaționale și de mediu. Determinând cauzele generatoare de violență și factorii de risc implicați și verificând măsura în care nivelul de agresivitate afectează comportamentul elevilor se pot identifica fie modalități de tratare individuală, care să culmineze cu menținerea sau cu transformarea atitudinii în raport cu normele școlare, fie se pot dezvolta programe ample destinate managementului conduitelor agresive. Violența școlară necesită o abordare obiectivă menită să identifice acele soluții care pot fi utilizate în vederea prevenirii și diminuării acesteia.Item AGRESIVITATEA MANIFESTATĂ ÎN TRAFICUL RUTIER DE CĂTRE ȘOFERII TINERI(CEP USM, 2022) Tolstaia, Svetlana; Vladu, Anamaria NicoletaȘoferii tineri, începători, reprezintă un procent disproporționat de decese și răniri în accidentele rutiere din întreaga lume. Prezenta cercetare își propune să identifice manifestarea caracteristicilor psihologice agresive în rândul tinerilor șoferi auto. Una dintre cele mai des întâlnite probleme care influenţează în sens negativ activitatea de conducere o reprezintă agresivitatea la volan. Aceasta se poate manifesta atât în raport cu activitatea în ansamblul său, cât şi cu elemente specifice acesteia. Furia ca și concept general poate fi definită ca un construct multidimensional care poate fi exprimat la nivel cognitiv, emoțional, psihologic și comportamental. Furia la volan este o extrapolare a conceptului general de agresivitate la volan. Cu alte cuvinte, este conceptualizată ca o tendință frecventă și intensă de a deveni furios în timpul activității de conducere a autovehiculului.Item FORME DE MANIFESTARE A AGRESIVITĂȚII ȘI RELAȚIA ACESTORA CU STIMA DE SINE LA ADOLESCENȚII DIN MEDIUL PENITENCIAR(CEP USM, 2020) Cerlat, Raisa; Cuciurcă, ElenaArticolul prezintă o abordare praxiologică a problematicii privind agresivitatea și interferențel e acesteia cu stima de sine a adolescenților din mediul penitenciar. Sunt elucidate formele de manifestare a agresivității și componentele stimei de sine la adolescenții deținuți, comparativ cu adolescenții aflați în libertate. La fel, este prezentată corelația statistică stabilită între stima de sine și comportamentul agresiv în mediul penitenciar.Item PREVENȚIA AGRESIVITĂȚII ȘI VIOLENȚEI ȘCOLARE(CEP USM, 2020) Balan, Corina; Guțu, ZoiaAgresivitatea și violența rămân preocupări pe cât de vechi, pe atât de actuale. Subiectul este inepuizabil, cauzele sunt adevărate complexe cauzale, formele de manifestare sunt variate, așa încât şi măsurile de prevenire sau de diminuare a comportamentelor agresive sunt greu de prescris atât pentru situaţii generale, cât şi pentru cazuri particulare.Violența în școală necesită o abordare obiectivă, menită să identifice soluții care pot fi utilizate în vederea prevenirii și diminuării sale. Dacă se verifică măsura în care nivelul de agresivitate afectează comportamentul elevilor, se pot identifica modalități de tratare individuală, care să culmineze cu menți nerea sau cu transformarea atitudinii, în raport cu normele școlare, dar, în același timp, se pot identifica și programe ample, destinate managementului conduitelor agresive. Identificând resorturile agresivității putem combate, în mod real, violența.