2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52
Browse
6 results
Search Results
Item FORMAREA COMPETENŢELOR DE AUTOEVALUARE LA ELEVI – UN IMPERATIV DICTAT DE CONTEMPORANEITATE(CEP USM, 2011) Zacuţelu, MariaAu fil du temps, il m’est apparu important de soutenir particulièrement le développement des’habiletés d’autoévaluation chez mes élèves. Cette préoccupation a pris de plus en plusd’importance alors que j’approfondissais ma compréhension de la notion de métacognition et que je faisais des liens avec le développement des compétences et de l’autonomie intellectuelle. Les objets à autoévaluer peuvent être de diverses natures: la qualité d’un produit, d’une activité, d’un projet; l’efficacité d’un processus ou d’une démarche; les caractéristiques personnel les, ses points forts, ses points faibles, ses comportements, ses réactions, ses capacités, sa contribution, son intégration; sacompétence dans un domaine spécifique, le degré, le niveau de développement de cette compétence, sa progression, son autonomie, l’état de ses ressources personnelles (connaissances, habiletés, attitudes), sa capacité à identifier et à exploiter des ressources externes pertinentes.Item FORMAREA COMPETENŢELOR DE AUTOEVALUARE LA ELEVI (În baza studierii literaturii pedagogice franceze)(CEP USM, 2011) Zacuţelu, MariaL’autoévaluation est présentée ici plutôt dans la perspective formative du développement des compétences et du développement personnel que dans une perspective certificative. Il est question, dans cet article, de la nécessaire formation de l’élève à s’évaluer et à se juger lui-même, condition essentielle afin que celui-ci puisse comprendre le sens de l’évaluation et du jugement porté par l’enseignante ou l’enseignant et, conséquemment, en tirer profit dans son cheminement d’apprentissage. Ce regard vers le développement de la personne libère des contraintes inhérentes à la construction d’uneinstrumentations ophistiquée et permet la création d’activités éducatives.Item IMPORTANŢA FEEDBACK-ULUI ÎN FORMAREA ABILITĂŢILOR DE AUTOEVALUARE LA ELEVI(Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2017) Botezatu, ValeriaNumeroase cercetări şi studii recunosc importanţa feedback-ului în procesul de evaluare, îndeosebi în formarea abilităţilor de autoevaluare la elevi. Funcţionalitatea feedback-ului este determinată de calitatea sa motivaţională, stimulativă şi corectivă. În acest mod, el ameliorează procesul de autoevaluare. Fiind ghidat de către profesor, el evul judecă asupra propriei activităţi pentru a-şi îmbunătăţi performanţa, identifică discrepanţele dintre performanţa actuală şi cea dorită. Autoevaluarea este dirijată de către profesor prin oferirea unui feedback eficient. Profesorul susţine elevii pe tot parcursul procesului de autoevaluare, de la stabilirea criteriilor de evaluare şi a strategiilor de învăţare până la furnizarea feedback-ului.Item ACTIVITATEA INDEPENDENTĂ A STUDENTULUI PRIN PRISMA EVALUĂRII FORMATIVE(CEP USM, 2016) Spînu, Valeria; Bîrnaz, NinaObiectivul principal al acestui studiu constăîn identificarea şi analiza esenţei şi specificului activităţii independente a studentului (AIS) prin prisma evaluării formative în învăţământul universitar. Activitatea independent a studentului contribuie la realizarea eficientă a finalităţilor educaţionale şi la formarea competenţelor lui profesionale, în condiţiile unei planificări eficiente din partea profesorului şi a studentului. Evaluarea formativă vizează îmbunătăţirea activităţii independente a studentului, în cazul în care profesorul şi studentul interacţionează între ei, în baza unui feedback formativ oportun şi suportiv. Evaluarea formative permite reglarea interactive a AIS; astfel, studentul poate să automonitorizeze activitatea independentă, iar profesorul – să adapteze strategia de predare. Eficienţa AIS depinde de colaborarea actorilor educaţionali – profesorul şi studentul, fiecare având rolul său specific în activitatea independentă a studentului. Îmbunănăţirea formării profesionale şi eliminarea cauzelor care blochează acest proces constă în utilizarea în mod eficient, de către cadrele didactice şi studenţi, a strategiei activităţii independente a studentului prin prisma profesorului şi a studentului. Ameliorarea AIS este posibilă prin îmbunătăţirea evaluării formative în învăţământul universitar.Item EVALUAREA FORMATIVĂ – DEZIDERAT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR(CEP USM, 2016) Bîrnaz, Nina; Spînu, ValeriaÎn ultimul timp au luat amploare cercetările cu referire la evaluarea formativă. Prezenţa constantă a evaluării formative în învăţământul universitar explică, fără îndoială , locul central al acesteia în procesul instructiv-educativ. Evaluarea formative apare ca o strategie nouă în educaţia postmodernă, are permite studenţilor să-şi dezvolte competente pentru a deveni autonomi în învăţare. Evaluarea formative prezintă valoare în învăţământul universitar, reieşind din caracterul ei de diagnoză, remediere şi corecţie a procesului de predare–învăţare. Fiind axatăpe învăţare, evaluarea formativă este importantă în învăţământul universitar datorită feedback-ului realizat între profesori şi studenţi; în rezultat, evaluarea formativă reprezintă, pe de o parte, remedierea procesului didactic pentru atenuarea dificultăţilor întâmpinate de către studenţi şi, pe de altăparte, reglarea procesului de predare–învăţare. Evaluarea formativăîn învăţământul universitar cuprinde în centrul său de interes câteva momente-cheie / strategii: precizarea metodologiei de evaluare formativă(stabilirea sistemului de sarcini didactice în context taxonomic / a între-bărilor pertinente obiectivelor de evaluare; adaptarea metodelor corespunză toare activităţii de evaluare), monitorizarea lucrului individual al studenţilor, evaluarea reciprocă şi autoevaluarea, realizarea feedback-ului obiectiv-pozitiv. Calitatea evaluării în învăţământul universitar este determinată, într-o oarecare măsură, de dezvoltarea profesională a cadrelor didactice în stabilirea unui sistem de strategii practic–aplicative în procesul de evaluare formativă, aceasta din urmăfiind un instrument util ce permite adaptarea şi reglarea procesului de predare–învăţare.Item A COMPARATIVE ANALYSIS OF NEW STUDY PROGRAMS IN SCIENCE IN ISRAEL, UNITED KINGDOM AND FINLAND(CEP USM, 2014) Nissel, OrlyThe world believes today in the importance of education and aspires to supply a good education. The question is in what way? For achieving the purpose, a significant change is required rather than another temporary solution. This type of change might reduce the number of matriculation exams and the number of studied subjects, and on the other hand, inclusion of humanistic, scientific and artistic subjects. Such teaching emphasizes – the structuration of knowledge by the studier under supervision and control, a combination between personal and mutual learning, alternative evaluation that emphasizes the inclusion of a pupil in the various stages of the process and includes his self-evaluation and the evaluation of his peers in class. The comparative analysis of study programs in Israel, United Kingdom and Finland offers opportunities to examine various models of studying according to the needs of the 21st century. Following the conclusions in Israel and European countries, a new test is under consideration that would be interactive, conducted by means of a computer, would call for reasons and explanations and maintain interaction and debate with the pupils. In the Pisa test of 2012, exercises in solving problems and economic literacy will be added to the traditional tests that demonstrate dealing with routine dilemmas in the field of finances, solving problems as a team – examination of skills of the 21st century [1].