2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52
Browse
23 results
Search Results
Item Critical thinking in primary school pupils. A brief overview on standard and more recent perspectives(CEP USM, 2024) Nastasia Ungureanu, Anca-GabrielaThis article is intended to discuss a topic that is essential to the development and well-being for pupils’ worldwide – critical thinking. This analysis takes into account two perspectives: the standard mechanism and more recent reinterpretations of teaching critical thinking to children. Pupils need to be taught, from a young age, different techniques in an attempt to develop their critical thinking; with the purpose of helping them filter all that, they receive through the means of electronic gadgets. Well-known researchers such as Matthew Lipman, or Jeremy Harmer have their works enriched nowadays by recent researchers such as Ellen Galinsky in a desire to enhance the quality of studies in classroom contemporaneous dynamics. It is never too late for teachers to guide pupils in acquiring not only basic abilities, such as reading or writing, but also other life skills meant to help them filter, analyze, evaluate, and decide for themselves.Item DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE LA COPIII(CEP USM, 2022) Moisei, Maria„Gândiţi critic şi nu memoraţi doar ceea ce vor alţii să gândiţi”. Neale Donald wWalschDezvoltarea gândirii critice la copii constituie un obiectiv important, de tip formativ și se realizează prin folosirea cu precădere a unor strategii interactive care îi scot pe copii din ipostaza de obiect al formării și îi transformă în subiecți activi, coparticipanți la propria formare. A gândi critic înseamnă a fi curios, a pune întrebări, a căuta răspunsuri, a căuta cauze și implicații, a găsi alternative la atitudini deja fixate, a adopta o poziție pe baza unei întemeieri argumentate și a analiza logic argumentele celorlalți. Este un proces activ care îl face pe cel care învață să dețină controlul asupra informației, interogând-o, reconfigurând-o, adaptând-o sau respingând-o. Este evident că o asemenea capacitate nu se dezvoltă de la sine, ci ea trebuie exersată și încurajată într-un mediu de învățare propice. Învățarea deprinderilor de gândire critică se realizează eficient când se abordează în acest fel cunoștințele noi. Gândirea critică îşi demonstrează utilitatea atunci când avem nevoie de idei noi, de soluţii în rezolvarea problemelor ivite pentru a obţine ceva, a scăpa de ceva sau pentru a ne da seama ce vrem. Învățământul actual cere centrarea pe copil, și în acest fel utilizarea metodelor interactive de predare-învăţare în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ și presupune o nouă abordare a educaţiei, prin promovarea de metode didactice interactive. Cadru didactic va folosi metodele şi tehnicile de predare-învăţare menite să stimuleze gândirea critică a copiilor.Item DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE ÎN MODELUL EDUCAȚIONAL AL LUI JOHN DEWEY(CEP USM, 2022) Lupușor, AlexandruStudiul își propune să urmărească cum, în opinia filosofului și pedagogului John Dewey, dezvoltarea gândirii critice speculative (pe care Dewey o numește gândire reflexivă) este concepută ca parte integrantă a educației. În acest scop, studiul va presupune trei pași. Primul pas prezintă concepția deweyană despre cunoaștere. Aici va fi descris modul în care Dewey concepe cunoașterea ca fiind rezultatul unei examinări critice, efectuată prin gândire reflexivă, a viabilității unei ipoteze. Pentru a vedea întreaga sferă a acestei teorii a cunoașterii privind dezvoltarea gândirii reflexive, se face recurs, în special, la patru concepte: experiență, continuitate, creștere și cercetare. A doua etapă a acestui studiu ne va permite să explorăm modul în care dezvoltarea gândirii reflexive devine garanție a libertății individuale. Una din tezele lui Dewey discutate aici e cea potrivit căreia cetățenia implică neapărat o viață reflexivă. În cele din urmă, studiul intenționează să abordeze trei concepte cheie legate de educație care, potrivit lui Dewey, influențează dezvoltarea gândirii reflexive. În primul rând e vorba de conceptul de experiență din perspectiva educației cetățenești. Dar, de asemenea, va fi vorba de alte două concepte centrale pe care Dewey le dezvoltă în modelul său de educație: interesul și creșterea. Pe temeiul unei atare clarificări conceptuale, se va încerca elucidarea problemei educației pentru cetățenie, pe care, de altfel, Dewey nu o abordează în mod direct.Item STATUTUL CONDUITEI (AUTO-)REFLEXIVE ȘI CRITICE ÎN REFERENȚIALUL DE COMPETENȚE AL PROFESIEI DIDACTICE(CEP USM, 2022) Cucoș, ConstantinCompetența autoreflexivă, critică, în raport cu propria activitate educativă (inclusiv în legătură cu propria dezvoltare profesională), este una dintre componentele ce aureolează competența profesională a cadrelor didactice. Dincolo de competența academică (științifică), didactică, psiho-relațională, colaborativă, digitală, de gestionare a conflictelor etc., cea autoreflexivă, ce se bazează pe experiență personală procesată și dorință de perfectare, devine de mare importanță pentru că va conduce la autonomie, creativitate, eficiență, prestigiu. Profesorul autentic trebuie să își supravegheze activitatea educativă, să-și dezvolte conduite metacognitive în perspectiva ameliorării propriului demers didactic. „Profesorul reflexiv” nu este o simplă figură de stil, ci și semnul unei altitudini sau realizări profesionale, un punct de inflexiune ce demonstrează maturitate valorizatoare, dinamism didactic, creativitate, chiar curaj. În același timp, acesta devine responsabil de propria evoluție profesională ce trebuie să se înscrie în logica unei dezvoltări sau revalorizări permanente. Unele contextualizări le vom face în raport cu experiența educațională online sau hibrid, din ultimii ani.Item CRITICĂ ȘI EDUCAȚIE. CÂT DE CRITICĂ AR PUTEA FI GÂNDIREA CRITICĂ?(CEP USM, 2022) Bondor, GeorgePornind de la ideea conform căreia gândirea critică nu implică doar raționalitatea logică, ci și alte capacități precum imaginația, intuiția și perspicacitatea (Kerry S. Walters), voi analiza tipurile de critică efective în modelele educaționale moderne și contemporane și influența lor asupra modurilor în care înțelegem transmiterea culturii. Apoi voi tematiza anumite exagerări ale criticii, întâlnite în proiectele actuale ale educației, care își au originea în preferința pentru hermeneutica suspiciunii ca model privilegiat de cunoaștere și voi indica avantajele unui model educațional care conectează critica și o raționalitate dialogică.Item NECESITATEA DEZVOLTĂRII STRATEGIILOR DE GÂNDIRE CRITICĂ ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ(CEP USM, 2022) Ceaușu, FeliciaEducaţia nu poate fi analizată în afara interacţiunii complexe dintre individ şi societate, deoarece „dacă eliminăm factorul social din copil, rămânem doar cu o abstracţie; dacă eliminăm factorul individual din societate, rămânem doar cu o masă inertă şi fără viaţă” (J. Dewey, 1992, p.48). Nu putem vorbi despre şcoală fără a nu face referire la tipul de societate în care aceasta există, deoarece, pe de o parte, schimbările din societate îşi pun amprenta asupra mediului educaţional, iar pe de altă parte, școala este sau ar trebui să fie principalul factor de susţinere şi promovare al schimbărilor din societate. Cunoaşterea condiţiilor sociale, a culturii şi civilizaţiei actuale dar şi a tendinţelor de evoluţie, devine o necesitate pentru orice profesor/ educator/ formator care formează cetăţenii lumii de mâine. Critical thinking este unul dintre cele mai populare obiecte de învăţământ în ţările de limbă engleză. Se învaţă la liceu, în loc de logică. Se învaţă la colegiu, ca pregătire pentru a învăţa să compui discursuri sau eseuri, să scrii articole, să dezbaţi o teză sau un caz. Există cursuri de gândire critică pentru jurişti şi cursuri de gândire critică pentru poeţi. Gândirea critică este adesea asociată cu filosofia, dar poate fi strict asociată cu logica informală. Cel care gândește critic pune întrebări, însă le pune pentru a decide ce este rezonabil să creadă. Indiferent dacă este vorba de noi înşine sau de altcineva, a lua poziție într-o problemă înseamnă a aserta sau a pretinde ceva. A gândi critic înseamnă a supune unei evaluări raționale atât respectiva aserțiune sau pretenție, cât şi temeiurile pe care se bazează aceasta. A gândi critic presupune: - a proceda calm, rațional, a nu ne lăsa influențați de nici un fel de factori externi - a ne baza, în principal, pe cunoştințe referitoare la aserțiune şi la justificarea acesteia. În acest studiu voi investiga importanța dezvoltării gândirii critice în special la nivelul școlii.Item PROCESUL GÂNDIRII CRITICE ȘI PRINCIPALELE SALE CARACTERISTICI ÎN VIZIUNEA LUI MATTHEW LIPMAN(CEP USM, 2022) Bălan, MarinGândirea critică este un concept la modă în politică, în cultură, în educație, cu multe înțelesuri: abilități, practici sau comportamente critice care pot fi adoptate sau dezvoltate. Mijloacele pedagogice de care dispunem pentru a dezvolta gândirea critică sunt variate și depind atât de contextul disciplinar în care lucrăm, cât și de propria noastră concepție despre gândirea critică. În viziunea lui Matthew Lipman, gândirea critică este acea gândire abilă și responsabilă care facilitează o bună judecată deoarece: (1) se bazează pe criterii; (2) se autocorectează; (3) este sensibilă la context. Instituția școlară este învestită cu mai multe misiuni. Dar care ar trebui să fie prioritatea școlii? Desigur, doar memorarea informațiilor nu este suficientă și nici practicarea izolată a unei serii de abilități. Dincolo și prin însuşirea conținutului disciplinar, formarea gândirii rămâne esențială. Devine esențial ca școala să pregătească tinerii să se poată distanța de ceea ce citesc sau văd pe web, în mass-media, dar și în învățarea școlară, și pentru a-i dota să-și construiască o reprezentare critică a situațiilor cu care se confruntă.Item PREJUDECĂȚILE COGNITIVE CA O AMENINȚARE PENTRU GÂNDIREA CRITICĂ – UN STUDIU DE CAZ DE RETORICĂ PRO-BREXIT(CEP USM, 2022) Ptaszyńska, ZuzannaGândirea critică este interpretarea și evaluarea a ceea ce observăm și a mesajelor, a informațiilor și argumentelor oferite nouă. Prejudecățile cognitive sunt amenințări la adresa gândirii critice, iar grupurile de advocacy folosesc tendințele psihologice ale indivizilor și ale maselor pentru a percepe realitatea într-un mod iraţional. Această prezentare abordează problema prejudecăților cognitive în modelarea atitudinilor pro-Brexit înaintea referendumului privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană în 2016. Pe măsură ce procesul Brexit a continuat, mulți britanici au cerut ca referendumul să fie repetat, argumentând că au fost induși în eroare în formarea atitudinilor lor privind retragerea. Autorul întreabă ce părtiniri cognitive în rândul alegătorilor au fost cele mai vizibile în abordare Brexitul-ui și procesul lor de luare a deciziilor. În prima parte a prezentării, autorul caracterizează o prejudecată cognitivă și puterea ei cauzală. În a doua parte, ea subliniază contextul referendumului pentru Brexit. A treia parte este o analiză a retoricii pro-Brexit asupra prejudecăților cognitive observate care influențează atitudinile față de retragere.Autorul notează că categoriile de știri false și dezinformare nu epuizează fenomenul discutat, iar deciziile luate de o mulțime de cetățeni britanici au fost influențate în principal prin: părtinire de confirmare, părtinire negativă, epistemologie tribală, cascadă de disponibilitate și efectul Semmelweis. În prezentare, autorul a folosit metoda studiului de caz și analiza discursului înțeles ca o analiză a conținutului, a contextului formării acestuia și a răspunsului social la ea.Item GÂNDIREA CRITICĂ DREPT EXTENSIE A LECTURII CRITICE(CEP USM, 2022) Ursu, CristinaLectura prefigurează comunicarea dintre autor-text-cititor, articulează faptul-de-a-fi-laolaltă-cu-altul la nivelul înțelegerii. O lectură critică este o lectură în care „dez-depărtăm” textul, cu alte cuvinte, îl apropiem, ne angajăm într-o relație vie, deschisă cu semnificațiile iradiante ale structurii sale. De aceea, lectura critică vine să susțină scopul lecturii, să interconecteze ideile dinspre interior, să valideze înțelesurile într-un sistem armonios, care pășește dincolo de suprafața grafică; să formuleze întrebări și, pe parcurs, să răspundă la ele. Lectura e un fenomen în care textul se arată pe sine însuși, așa cum e structurat prin lucruri-cuvinte prezente, anunțând, totodată, ceva care nu se arată la prima vedere. O lectură critică vine tocmai să reveleze ceva care nu se arată în arătarea de sine a textului. Prin urmare, are drept finalitate examinarea critică a textului și a temelor, ideilor sale implicite/ explicite. Aceasta implică diverse strategii, precum adresarea de întrebări despre intenția autorului/ textului, structura și scopul textului, semnificațiile cuvintelor și expresiilor individuale, „citirea printre rânduri”, harta conceptuală, tehnica jurnalului, notițe, relectura, parafrazarea, contradicția de perspective ale receptării, lentile critice etc. Lectura critică presupune prezentarea unui argument care evaluează și analizează materialul citit. Rămâne să argumentăm în ce măsură lectura și gândirea critică reprezintă temelia învățării și a dezvoltării personale.Item DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE PRIN PREDAREA HERMENEUTICII TEXTULUI LITERAR LA LIMBA STRĂINĂ(CEP USM, 2022) Guţu, IonGândirea critică se vrea o componentă majoră a sistemului de competențe-cheie destinat formării personalității secolului al XXI-lea atât la nivel european, cât și național. În acest sens, dezvoltarea gândirii critice, dar și a altor componente precum colaborarea, comunicarea, creativitatea, rezolvarea de probleme, devine o prioritate educațională chiar de la etapa preuniversitară a formării competențelor comunicative langajiere și interculturale la limba străină, în deplină concordanță cu abordările psiho/sociocentriste actuale și deschiderile spre auto/formarea și auto/evaluarea personalității elevului. La etapa universitară, procesul dezvoltării continue a gândirii critice poate atinge apogeul în cadrul predării hermeneuticii textului literar prin interpretarea axiologică în bază de valori/nonvalori/pseudovalori/antivalori la nivel metatextual (dimensiunea auctorială/societală/lectorială) și prin formarea unui HOMO EUROPAEUS capabil să evalueze și să acționeze în mod critic, constructiv și creativ.
- «
- 1 (current)
- 2
- 3
- »