2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52
Browse
1 results
Search Results
Item ROLUL REFLECȚIEI DESPRE FINITUDINEA VIEȚII PENTRU EDUCAȚIE ȘI MORALĂ(CEP USM, 2022) Negomireanu, AlinPentru Heidegger moartea se prezintă ca posibilitate a Dasein-ului de a fi în mod propriu, posibilitate necondiţionată certă şi astfel nedeterminată, dar şi insurmontabilă ce se manifestă în angoasă și pune omul în condiţia de a se decide pentru o existenţă autentică. Concluzia principală care se impune de la sine, datorită lui Heidegger este, că moartea a devenit o problemă fenomenologică, iar analitica heideggeriană a morţii rămâne centrul indiscutabil al istoriei conceptului fenomenologic de moarte. Heidegger poate fi considerat, în mod legitim drept instauratorul problemei morţii în cadrul preocupărilor fenomenologice, aducând în centru atenţiei discursului existenţa febrilă, situată, finită, aflată în orizontul sfârşitului. Aşa cum spunea Kant, proiectul uman moral nu constă în a ajunge să fim fericiţi, ci a deveni demni de fericire, putem să schimbăm puţin registrul şi să spunem că proiectul uman nu rezidă în a deveni nemuritori, ci în a trăi ca şi cum am merita nemurirea. Martin Heidegger a deschis, în acest secol, cea mai atrăgătoare perspectivă pentru gândire şi, asemeni unui vulcan, a spart crusta unei tradiţii încremenite şi închistate, făcând să tâşnească şi să iasă la iveală originarul. Implicațiile pentru educație și morală sunt extrem de actuale în aceste condiții de război în Europa.