2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52
Browse
32 results
Search Results
Item PERSPECTIVA REPREZENTĂRILOR SOCIALE ÎN STUDIUL SCHIMBĂRILOR ORGANIZAȚIONALE DIN INSTITUȚIILE EDUCAȚIONALE(CEP USM, 2022) Cojocaru, NataliaDin punct de vedere psihosocial, orice schimbare organizațională necesită analiza unor aspecte legate de: percepțiile privind necesitarea unor asemenea schimbări (cum sunt percepute de diferite categorii de beneficiari); rezistența și gradul de pregătire pentru schimbare (experiențe anterioare, practici de succes, abilități ce necesită a fi dezvoltate etc.); percepțiile privind echitatea și justiția social-organizațională ș.a. Investigarea acestor aspecte este esențială, deoarece, în fond, nu doar schimbarea în sine contează (importanța și urgența acesteia), ci și modul în care este percepută, acceptată și asumată de către actorii implicați în acest proces. Totodată, schimbările organizaționale nu pot fi disociate de schimbările societale în sens larg, acestea fiind în fond niște răspunsuri și ajustări instituționale la aceste schimbări. Orice proces de schimbare societală, dar și organizațională, demarează prin analiza contextului în care schimbarea va fi implementată. În termenii teoriei reprezentărilor sociale, acest fapt ar însemna investigarea reprezentărilor pe care grupul sau grupurile le au cu referire la problematica schimbării, acesta fiind de altfel și punctul de plecare în strategia pe care trebuie să o adopte agenții schimbării. Respectiv, așa cum reprezentările sociale ghidează acțiunile și conduitele umane, o asemenea abordare ne-ar permite să identificăm și posibile răspunsuri atitudinale și comportamentale la schimbarea planificată. În acest context, ne propunem să analizăm modul în care perspectiva reprezentărilor sociale poate fi utilizată în implementarea cu succes a schimbărilor strategice la nivel instituțional, dar și rolul psihologului școlar în acest sens.Item CLASIFICAREA REPREZENTĂRILOR SOCIALE: CÂTEVA REFLECȚII ȘI DEZBATERI TEORETICE(CEP USM, 2022-11-29) Cojocaru, NataliaÎn contextul studiilor privind reprezentările sociale (RS), clasificarea propusă de S.Moscovici, pare să fi fost mai puțin în atenția cercetătorilor din domeniu, existândrelativ puține studii care fac referire la această clasificare. Însă, chiar și atunci când estemenționată, cercetătorii se rezumă doar la o succintă descriere a studiului din 1988, încare S.Moscovici prezintă lapidar această clasificare și la care nu a mai revenit ulteriorpentru a o dezvolta. Dacă în primii ani această clasificare a fost oarecum „abandonată”,în ultimii ani este readusă în atenția cercetătorilor, suscitând dezbateri legate de faptuldacă putem să vorbim de trei tipuri distincte, așa cum au fost descrise de S.Moscovici,sau de trei etape diferite în evoluția unei RS, în funcție de transformările contextuluisociopolitic și a dinamicilor intergrupale. Deși mai puțin abordate în cadrul unor studiiempirice, credem că tipurile de RS identificate de S.Moscovici permit o mai bunăînțelegere a interacțiunilor intergrupuri și a controverselor sociale. În contextul acesteidiscuții, ne propunem să analizăm câteva aspecte privind modul în care suntconceptualizate tipurile de RS și care sunt cele mai importante dezbateri teoretice.Item BAZELE CONCEPTUAL-TEORETICE ALE AUTOREPREZENTĂRII PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI(CEP USM, 2024) Cojocaru, NataliaThe article provides a brief presentation of the historiography and conceptual-theoretical bases of the self-advocacy of people with disabilities. The article analysis the contributions of researchers from the Western Europe, the USA, the Commonwealth of Independent States, and the Republic of Moldova, who address the issues of self-advocacy and social inclusion of people with disabilities. The article also analyzes how the concept of self-advocacy was introduced in the international academic discourse. The innovative element of this article consists in the scientifc substantiation and the introduction of the concept of self-advocacy of people with disabilities into the feld of study within the Republic of Moldova, provided that it has not yet been addressed in the local specialized literature. In the preparation of the article, an extensive review of specialized literature in the feld was carried out, with the application of general scientifc methods, including analysis, synthesis, generalization, inductive and deductive methods.Item PREOCUPĂRI PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI PROBLEMELE DE MEDIU ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI: ASPECTE PSIHOSOCIAlE(2021) Cojocaru, NataliaSchimbările climatice constituie una dintre problemele și preocupările societale majore la etapa contemporană, dat fiind consecințele negative pe termen lung, unele chiar ireversibile. În mod cert, criza pandemică a readus în discuție și problemele de mediu. Astfel, conectarea psihologiei la schimbările climatice a devenit una dintre prioritățile de bază ale European Federation of Psychologists Associations (EFPA) pentru mandatul de activitate 2021-2023, având drept scop inițierea unor proiecte de cercetare și elaborarea de politici publice privind schimbările climatice. Așa cum schimbările climatice sunt generate de acțiunile umane, în vederea identificării unor soluții viabile la problemele de mediu sunt necesare în primul rând niște schimbări de atitudine și comportament. Studiile arată că schimbările climatice nu sunt doar probleme de ordin ecologic, ci au profunde implicații psihosociale. Prin sintezele prezentate în acest articol ne-am propus să discutăm câteva direcții de integrare a studiilor recente privind schimbările climatice și problemele mediului dintr-o perspectivă socială și organizațională.Item REDESCOPERIREA UNUI CONCEPT: REPREZENTĂRILE SOCIALE POLEMICE (câteva sinteze teoretice: 1988-2008)(CEP USM, 2022) Cojocaru, NataliaDeși în ultimii ani sporește oarecum numărul studiilor care abordează subiecte legate de reprezentările sociale pole- mice (RS polemice), există relativ puține cercetări care analizează modul în care este utilizat conceptul în studiile empi- rice, fenomenele care generează apariția unor RS polemice sau impactul pe care îl produc aceste reprezentări la nivel social și intergrupuri. Realizarea unor studii de sinteză la această temă ar oferi un suport valoros pentru analiza evoluției conceptului, în vederea identificării specificului și a caracteristicilor acestor tipuri de reprezentări. Conceptul este reve- lator pentru a explica diverse controverse sociale sau istorice, interacțiuni conflictuale și dinamici opoziționale la nivel intergrupuri. În acest fel, considerăm că studiul RS polemice, atât în vederea unor generalizări teoretice, cât și pentru ilustrări empirice, reprezintă o adevărată „mină de aur” în contextul sociopolitic actual.Item ROLUL FAMILIEI ÎN PROCESUL DE AUTOREPREZENTARE A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI(CEP USM, 2022-10-26) Cojocaru, NataliaArticolul descrie rolul familiei în cunoașterea de sine a persoanelor cu dizabilități,cunoașterea drepturilor lor, comunicare și liderism. Articolul descrie modalitățile prin care familia contribuie la dezvoltarea abilităților de autoreprezentare (sau dimpotrivă, împiedică acest proces), factorii pozitivi și negativi care condiționează acțiunile sau inacțiunile familiei, precum și modul în care autoreprezentarea influențează calitatea vieții persoanelor cu dizabilități, datorită implicării sau neimplicării familiei.Item CULPABILITATE COLECTIVĂ vs RECUNOAŞTERE SOCIALĂ. REPREZENTĂRI ŞI IMPLICAŢII PSIHOSOCIALE LA NIVELUL RELAŢIILOR INTERGRUPURI(CEP USM, 2013-09-26) Cojocaru, NataliaItem DESPRE UN TIP SPECIFIC DE OBIECTE DE REPREZENTARE (câteva reflecții privind obiectele sociale sensibile)(CEP USM, 2022-11-10) Cojocaru, NataliaItem NARAȚIUNI DESPRE COVID-19: EXPERIENȚA BOLII, SCHIMBĂRI VALORICE ȘI DINAMICI REPREZENTAȚIONALE(CEP USM, 2021) Cojocaru, Natalia; Zara, AnaItem CONFLICTUL MUNCĂ–FAMILIE. ASPECTE INTRODUCTIVE(CEP USM, 2014) Platon, Carolina; Cojocaru, Natalia