2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/48
Browse
4 results
Search Results
Item ȚARA MOLDOVEI ÎN TIMPUL RĂSCOALEI LUI BOGDAN HMIELNICKI DE LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XVII-LEA(CEP USM, 2024) Costețchi, GalinaÎn secolul al XVII-lea situația internă a Uniunii Polono-Lituaniene cunoaște schimbări semnificative din cauza deteriorării statutului politicii interne de guvern și a războaielor, democrația nobililor a căzut treptat în anarhie, făcând încă o dată ca puternica Comunitate să fie vulnerabilă și la interferențele externe. Acest moment se definește cu termenul de criză politico-militară, moment de care ține și declanșarea răscoalei cazacilor zaporojeni. Și punctul de plecare este anul 1648, care după Iorga, a fost calificat ca unul bogat în evenimente. Aspect ce ne permite să dezvăluim, în cele ce urmează, consecutivitatea cercetării, ce explică rolul și soarta Țării Moldovei în acestă conjunctură.Item APRECIEREA PERSONALITĂȚII DOMNULUI MOLDOVEI PETRU RAREȘ (1527-1538, 1541-1546) ÎN ISTORIOGRAFIA POLONEZĂ: TENDINȚE CONTEMPORANE(CEP USM, 2021) Cheptene, IonRelaţiile dintre Ţara Moldovei și Polonia în perioada domniilor lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) reprezintă un răstimp de tensionare politică, marcată profund de problemele teritoriale, precum și de evoluţia „negativă” a cadrului politic internaţional în Sud-Estul Europei. În articol sunt prezentate aprecierile istoricilor polonezi date personalității domnului Țării Moldovei Petru Rareș și tendințele contemporane în analiza activității sale politice. Petru Rareș a prezentat interes pentru istoricii polonezi începând cu secolul al XIX-lea și, în contextul apariției unor noi publicații în mediul istoriografic polonez, intenţionăm să analizăm opiniile și aprecierile activității, personalității domnului Ţării Moldovei în publicaţiile recente. Reflectarea acestora va contribui la valorificarea realizărilor mediului istoric polonez ce se preocupă de relaţiile dintre Ţara Moldovei și Polonia în secolul al XVI-lea.Item ASPECTE DIN ISTORIA CIRCULAŢIEI MONETARE ÎN GALAŢI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA. MATERIALE DIN ARHIVELE MINISTERULUI DE EXTERNE AL FRANŢEI(CEP USM, 2015) Arcuş-Jantovan, ElenaAmplasarea geografică a Galaţiului a jucat un rol foarte important în realizarea şi dezvoltarea legăturilor economice nu doar la nivel naţional, ci şi internaţional. Din acest considerent, încă din secolul al XVIII-lea prin Galaţi avea să se realizeze o mare parte din comerţul de la Dunărea de Jos. După semnarea tratatului de la Adrianopol comerţul cunoaşte o mai mare dezvoltare, mai evidentă din 1837, când Galaţiul este declarat port liber. Respectiv, analizând cum se desfă- şura comerţul în acest oraş, în care se aduceau mărfuri din multe părţi ale lumii, se poate observa foarte clar şi tipurile de monede care erau utilizate în comerţ, luând în considerare instabilitatea monetară care se menţinea în secolul al XIX-lea până în 1867, când are loc reforma monetară şi leul devine monedă naţională. Prin Galaţi operaţiile comerciale se efectuau foarte intens în secolul al XVIII-lea. Călătorii străini (Anthoine Antoine-Ignace de Saint-Joseph, W.Chzanovski etc.) oferă o seamă de informaţii importante în acest sens. Piastrul şi paraua serveau ca monede de calcul. În arhiva diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe din Paris se păstrează fonduri ce conţin corespondenţa comercială cu oraşul Galaţi, din care putem desprinde ce tipuri de monede erau utilizate în exprimarea valorii mărfurilor, fiindcă preţul era exprimat atât în unităţi franceze, cât şi străine. Astfel, când se reglementau preţurile, acestea erau exprimate în piaştri, florini, franci, livre etc. Ceea ce denotă, pe de o parte, complexitatea şi caracterul constant al legăturilor comerciale, iar, pe de altă parte, greutăţile întâmpinate de locuitori la procurarea mărfurilor în urma tuturor schimbărilor din circulaţia monetară, căci în aşa circumstanţe speculaţiile erau uşor de realizat. Deci, analizând circulaţia monetară din Galaţi, se poate de înţeles care era situaţia generală a circulaţiei monetare în ambele principate române.