2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/22

Browse

Subject: search.filters.subject.digitalizare

Search Results

Now showing 1 - 4 of 4
  • Thumbnail Image
    Item
    BUNA GUVERNARE DIGITALĂ – O PARADIGMĂ A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
    (Print-Caro, 2024) Bîzu, Calin-Lucian
    Digitalizarea reprezintă o miză semnificativă pentru guvernarea și dezvoltarea unei țări. Apariția unui public compus din cetățeni care pledează pentru o bună guvernare digitală face procesul fezabil, deschizând ușa și pentru buna guvernare. Modernizarea oricărui sector, în general, și guvernanța în special, se bazează pe digitalizare. Digitalizarea aplicată ca instrument de bună guvernare aduce schimbări instituționale și forme de dezvoltare specifice în arena politică. Studiile indică faptul că revizuirea structurilor guvernanței și a politicilor digitale prezintă un model de guvernanță digitală condusă de stat. Țările europene au promovat strategii de digitalizare, dornice, de asemenea, să faciliteze tehnologia digitală pentru dezvoltarea economică și buna guvernare în cadrul puterii executive a guvernului. În acest sens, dezvoltarea serviciilor guvernamentale trebuie să progreseze, infrastructura digitală trebuie consolidată, cetățenii și sectorul privat ar trebui să culeagă beneficii incontestabile, economia digitală ar trebui să prospere, iar accesul la bunuri și servicii publice ar trebui să fie excelent. Transformarea digitală afectează toate nivelurile sferei publice – indivizi, asociațiile acestora, instituțiile publice și democrația în ansamblu. Oferă oportunități de consolidare a democrației și de implementare a celor 12 principii ale bunei guvernări. Guvernanța digitală a devenit o paradigmă a administrației publice datorită capacității sale de a spori eficiența, transparența și implicarea cetățenilor, precum și capacitatea sa de a stimula inovația și adaptabilitatea la schimbările societale.
  • Thumbnail Image
    Item
    DIGITALIZAREA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ÎNTRE DORINȚĂ ȘI NECESITATE
    (Print-Caro, 2024) Curoş, Liudmila
    În era avansării tehnologiilor informaționale, caracterizată prin împânzirea tot mai profundă în aproape toate aspectele vieții private, economice și politice, adaptarea la tendințele moderne, ritmurile și noile paradigme impuse de acestea a devenit o provocare nu doar în ceea ce privește progresul și modernizarea, dar și în ceea ce privește evitarea pericolului de a cădea în irelevanță și ineficiență. Astăzi, un nivel rezonabil de competențe digitale sau transformat din dorințe în necesitate, nu numai pentru viața profesională dar și pentru cea privată. Iar pentru viitorul țării este fundamental să creeze și să aplice i strategie digitală, care să exploateze tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) pentru a stimula inovația și dezvoltarea. Este esențial ca toți cetățenii, atât ca persoane fizice cât ți juridice, și toate instituțiile guvernamentale să utilizeze în mod optim datele guvernamentale pentru a îmbunătăți serviciile oferite cetățenilor și pentru a răspunde cerințelor unei societăți în schimbare. În contextul unei piețe a muncii competitive și a necesității de a fi aliniați cu progresele globale, digitalizarea societății devine imperativă pentru orice țară. Vrem sau nu digitalizarea înseamnă progres și creștere, servicii și odihnă, VIITOR.
  • Thumbnail Image
    Item
    IMPACTUL DIGITALIZĂRII ÎN DOMENIUL EDUCAȚIONAL PENTRU ȚĂRILE DIN PARTENERIATUL ESTIC
    (CEP USM, 2022) Curoș, Liudmila
    Articolul pune în valoare echilibrul dintre învățarea tradițională (offline) și învățarea digitală (online), o provocare impusă rapid de regulile pandemiei. Să descriem beneficiile în urma digitalizării rapide a sistemului educațional din țările parteneriatului estic, în special a Republicii Moldova. Un factor important al procesului digitalizării îl constituie nivelul de pregătire a cadrelor didactice, antrenate în sistemul educațional și al beneficiarilor acestuia (elevi, studenți). În procesul investigației au fost depistate lacune despre care autorul ne informează. Totodată, este menționat efectul digitalizării: a adus profesorul mai aproape de elev, de gândirea lui și a provocat găsirea noilor metode de predare, răsturnând metodele cunoscute. În concluzie, autorul menționează că digitalizarea învățământului pentru multe țări europene nu este o noutate, iar pentru țările parteneriatului estic a fost și este o necesitate absorbită rapid și în major din necesitate dar nu din dorință. De asemenea, sunt oferite unele indicații de utilizare a platformelor educaționale moderne care pot fi aplicate atât online, cât și în cadrul orelor offline.
  • Thumbnail Image
    Item
    DREPTURILE OMULUI PE INTERNET: CORELAȚIA ȘI INTERDEPENDENȚA DINTRE DREPTURILE OFFLINE ȘI CELE ONLINE
    (CEP USM, 2022) Smochină, Andrei; Țărnă, Alexandru
    Ideea de bazăa articolului este că, în general, digitalizarea nu dă naștere la noi drepturi ale omului de natura juridică fundamental diferită. Actualizează sau nivelează doar anumite aspecte ale drepturilor recunoscute demult, le transfera aplicabilitatea în spațiul virtual, creează noi oportunități pentru implementarea lor și le creează noi amenințări. Asigurarea drepturilor omului în condiții contemporane presupune căutarea unor soluții juridice adecvate, luând în considerare oportunitățile și limitările generate de tehnologiile digitale.Procesele globale de digitalizare afecteaza semnificativ aproape toate relațiile sociale, ceea ce necesită o regândire a multor concepte juridice de bază. Unul dintre ele este drepturile omului. Astazi, se susține din ce în ce mai mult ca inovația tehnologică conduce la apariția unor noi drepturi digitale ale omului, care sunt fundamental diferite de drepturile tradiționale și formează o noua generație de drepturi ale omului.