2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/22
Browse
6 results
Search Results
Item THE EUROPEAN UNION’S MULTILATERAL DIPLOMACY: PARTNERSHIPS FOR PROMOTING DEMOCRACY(CEP USM, 2023) Stejaru, SelenaThe article addresses the European Union’s efforts to forge a new generation of partnerships aimed at strengthening international cooperation, collaborating in and with multilateral and regional organizations, as well as other stakeholders who share democratic values. In this context, it offers an overview of a broad, diverse, and important field of modern diplomatic practice, elucidating the concepts of ,,multilateral diplomacy” and ,,multilateralism”. Moreover, drawing upon the International Relations theories, realism and liberalism perspectives, our research objective is to outline the EU’s commitment to ally and support partners in more effectively engaging with the multilateral system. As democratic principles and respect for human rights are the core elements of the EU’s identity, and deeply rooted in its foreign policy, the Union moved forward on important internal and external initiatives. This involves ensuring a systematic monitoring and pursuit of bilateral commitments with partner countries to advance the multilateral agenda and promote the safeguarding of democracy and human rights at global scale.Item UNELE ASPECTE PRIVIND SUPORTUL UNEI GUVERNăRI DEMOCRATICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA(CEP USM, 2022-05-27) Roman, Alexandru; Stejaru, SelenaThe reform of public administration requires to train the new generation of officials able to ensure the continuity of democratic transformations in society and to promote modern administrative technologies. The article highlights the indispensable contribution of the representative educational structures to instruct specialists in the field, based on the positive experience of predecessors and the collaboration within international development programs, using good practices of partner countries, which may guarantee a solid support for the complex process of creating a modern and democratic government in the Republic of Moldova.Item DIPLOMAȚIA MULTILATERALĂ ÎN CONDIȚIILE CRIZEI COVID-19(CEP USM, 2021) Stejaru, SelenaOrganizația Națiunilor Unite a marcat 75 de ani de la fondarea sa în timpuri foarte complexe pentru întreaga lume – lupta cu pandemia COVID-19, o provocare globală fără precedent care nu a lăsat neatinsă nicio zonă a societății și nicio viață individuală. În absența unui răspuns multilateral coordonat, ar fi dificil pentru state să abordeze eficient, în mod individual, consecințele socioeconomice ale pandemiei. În acest articol vom explora modul în care sistemul este configurat pentru a face față unei asemenea crize la nivel global. Ne vom axa pe rolul diplomației multilaterale, care, deși a propus un acord general ce necesită eforturi comune pentru gestionarea crizei, răspunsurile par în mare parte unilaterale. Gestionarea crizei COVID-19 a schițat pentru sistemul internațional o schimbare multidimensională, reieșind din liniile de eroare în politica globală în domeniul sănătății, perimarea Consiliului de Securitate ONU, includerea în timp util a agențiilor specializate ONU, a societăţii civile, a comunităţii de cercetare și expertiză globală în domeniul sănătății.Item MANAGEMENTUL INSITUȚIILOR SOCIETĂȚII CIVILE ÎN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19(CEP USM, 2021) Budurina-Goreacii, Carolina; Stejaru, SelenaCovid-19 a provocat perturbări majore în întreaga lume. Pandemia în curs de desfășurare afectează deja multe aspecte ale vieții noastre de zi cu zi și va forța, fără îndoială, să se rearanjeze asupra societății noastre globalizate. După cum spun mulți experți, acesta este un moment de „înainte și după” criză. În acest articol va fi analizată administrarea activităților insituțiilor socieății civile în perioada pandemiei COVID-19. În particular vor fi examinate unele aspecte privind redimensionarea instituțiilor societății civile în planificarea activităților, dar și pașii de urmat pentru a-și menține existența în perioada pandemiei. Aceste elemente vizează: personalul și voluntarii organizației; comunitatea; donatorii și alte părți interesate.Item ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE: PERCEPȚII ASUPRA OBIECTIVELOR PRIVIND PROCESELE DE REFORMĂ A ORGANIZAȚIEI(CEP USM, 2019) Stejaru, Selena; Budurina-Goreacii, CarolinaEvoluția Organizației Națiunilor Unite fiind un proces perma nent de adaptare la noi responsabilități, constrângeri și raporturi de forță și influență între membrii săi, reforma acesteia a fost și ea o preocupare constantă în interiorul sistemului și în afara acestuia. Prezentă pe toate continentele și în toate te mele de rezonanță globală, O rganizația a fost expusă continuu atitudinii critice și monitorizării publice. Prin urmare, analiza diverselor etape ale existenței sale și a scenarii lor de reformă se regăsește atăt în cercetările efectuate că către mediul a cademic, în propunerile statelor membre, cât și în programe le elaborate de Secretariat. Astfel, în acest articol ne vom referi la modificările ansamblului de forțe ce determină necesitatea reformei, care sunt în aceeași măsură și resurse motivaționale și operaționale ale schimbării.La fel, vom reliefa opiniile cercetătorilor în domeniu privind impactul acestei schimbări profunde asupra profilului unei organizații interstatale create după principiul suveranității naționale. Reforma sistemului ONU ar trebu i să privească acele orientări și evoluții instituționale care să-i permită o dezbatere democratică, în care strategiile de dezvoltare să se raporteze și la respectarea dreptului și normelor de echitate inter-naționale.Item DIMENSIUNEA CORELATIVĂ DINTRE INSTITUȚIILE SOCIETĂȚII CIVILE ȘI DEZVOLTAREA COMUNITĂȚII LOCALE(CEP USM, 2018) Budurina-Goreacii, Carolina; Stejaru, SelenaRelația dintre instituţiile societăţii civile şi dezvoltarea comunităţii locale este examinată astăzi întâi de toate din perspectiva implicării reprezentanţilor sectorului asociativ în acţiuni de dezvoltare locală. Această relaţie este bazată pe anumite norme şi valori ce reies din obiectivele organizaţiilor (in)formale ale societăţii civile, dar şi pe cultura, tradiţiile existente în comunitate, care nu pot fi trecute cu vederea, ci, din contra, dezvoltate pentru binele societăţii. De altfel, la analiza corelaţiei dintre instituțiile societății civile și dezvoltarea comunității locale ne-am propus: să identificăm care sunt instituţiile societăţii civile ce formează comunitatea civică (teoria lui R.Putnam); să examinăm atribuţiile cetăţenilor membri ai unor structuri din sectorul asociativ şi ale celor care sunt independenţi atunci când interacţionează în societate; să evidenţiem cât de deschise şi cooperante sunt instituţiile societăţii civile în procesul dezvoltării comunităţii locale şi să argumentăm ce rol (pozitiv, negativ sau neutru) au instituţiile societăţii civile în soluţionarea problemelor sociale, economice şi/sau culturale din cadrul comunităţii.