Browsing by Author "Reniță, Gheorghe"

Now showing 1 - 19 of 19

ACCESUL CONDAMNAŢILOR LA INTERNET
(CEP USM, 2023) Reniță, Gheorghe
In the Republic of Moldova, detainees are prohibited from accessing the Internet. Even so, some convicts ask the prison administration for access to the Internet. Such requests are rejected. This study analyzes the access of convicts to the Internet through the jurisprudence of the European Court of Human Rights and the Constitutional Court. In this sense, it is concluded that the access of convicts to the Internet does not constitute a distinct right guaranteed by the Constitution or the European Convention on Human Rights.
ANONIMITATEA PE INTERNET VERSUS INDENTIFICAREA INFRACTORILOR
(CEP USM, 2023) Reniță, Gheorghe
Tot mai multe persoane aleg să acționeze pe Internet în anonimat. Acest fapt generează multe beneficii, în special, încurajează exprimarea opiniilor critice. Pe de altă parte, există și o „parte întunecată” a acestui fenomen. Mai exact, făptuitorii pot opta pentru comiterea infracţiunilor pe Internet în anonimat. În acest articol se susține că anonimitatea pe Internet nu trebuie să constituie un obstacol pentru aflarea adevărului și, respectiv, pentru înfăptuirea justiției. Așadar, confidențialitatea pe Internet trebuie să cedeze atunci când în joc se află imperativul identificării infractorilor și al despăgubirilor victimelor. Totuși, acest lucru trebuie să se facă cu respectarea unor garanții, nu în mod arbitrar.
APLICAREA PRINCIPIULUI INTERESULUI SUPERIOR AL COPILULUI ÎN CAUZELE PRIVIND EXPULZAREA
(CEP USM, 2022) Reniță, Gheorghe
The principle of the best interest of the child has become as a red thread in the context of justice and, above all, in the context of decision-making. Aware of this, this paper analyzes how the principle in question is applied in the cases aimed at expulsion. It has been shown that foreign nationals and/or stateless persons may be deported. In this sense, minors and/or the parents of minors could also be expelled. In both situations, compliance with the principle of the best interests of the child is unavoidable. In order to see how this principle is applied, national jurisprudence was appealed to, as well as the European Court of Human Rights.
CONTROVERSE LEGATE DE RĂSPUNDEREA PENALĂ PENTRU MANIPULAREA UNUI EVENIMENT ȘI PARIURILE ARANJATE SĂVÂRȘITE ÎN CYBERSPAȚIU
(CEP USM, 2017) Reniță, Gheorghe
În prezentul articol pornim de la premisa conform căreia cyberspațiul reprezintă un mediu propice pentru comiterea unor infracțiuni, printre care și a celor de manipulare a unui eveniment și de pariuri aranjate prevăzute la art.242 1 și 242 2din Codul penal al Republicii Moldova. Astfel, se evidențiază că făptuitorul, din diverse motive, ar putea alege să transmită de pe un dispozitiv conectat la rețeaua internet mesaje (sau efectua apeluri) ce presupun încurajarea, influenţarea sau instruirea unui participant la un eveniment sportiv (care, în același timp, poate fi și un eveniment de pariat) să întreprindă acţiuni care ar produce un efect viciat asupra evenimentului respectiv, cu scopul de a obţine bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană. În egală măsură, cel care cunoaşte cu certitudine că există o înţelegere privind trucarea unui eveniment de pariat ar putea înștiința despre aceasta, prin intermediul sistemelor informatice sau al reţelelor de comunicaţii electronice, alte persoane cu scopul de a le determina să participe la pariul dat. Grație anonimatului, modului în care informația este propagată etc., o atare cale poate fi utilizată cu precădere. Pe de altă parte, se arată că nu poate fi angajată răspunderea penală pentru infracțiunea de pariuri aranjate atunci când fapta se rezumă doar la o simplă re distribuire în cyberspațiu a unei postări ce conține informația menționată mai sus și fără a dori determinarea altor persoane să participe la pariul respectiv. Se insistă asupra distingerii faptei de prezentare și difuzare a publicității în spațiul virtual privind pariurile şi câștigurile băneşti obţinute în rezultatul participării la aceste jocuri de noroc de infracțiunea de pariuri aranjate. În afară de aceasta, sunt scoase în relief particularitățile parierii online. În special, se arată că echipamentul şi programele informatice utilizate la organizarea jocurilor de noroc prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice trebuie să se afle în mod obligatoriu pe teritoriul Republicii Moldova. La fel, sistemul de control (serverul) al organizatorului jocului de noroc trebuie sa fie amplasat pe teritoriul Republicii Moldova.Nu în ultimul rând, sunt analizate controversele legate de stabilirea momentului de consumare și a locului de săvârșire a infracțiunilor în cauză.
CRIMINAL LIABILITY FOR MANIPULATION OF AN EVENT AND FOR BET-FIXING
(2020) Reniță, Gheorghe
This paper touches upon the particularities of criminal liability for the offenses provided in art. 2421 and 2422 CC RM.
DESFĂȘURAREA ONLINE A ȘEDINȚELOR DE JUDECATĂ VERSUS RESPECTAREA DREPTULUI LA UN PROCES ECHITABIL
(CEP USM, 2024) Reniță, Gheorghe
This article examines whether or not conducting court hearings online violates the right to a fair trial. To provide an answer, appeal is made to the normative framework, the practice of the Constitutional Court, as well as the practice of the European Court of Human Rights. Finally, it is concluded that neither the Constitution nor the European Convention on Human Rights prohibits, per se, the holding of online court hearings. Such a possibility must be provided for by law, be justified and ensure the exercise of rights in a practical and effective manner.
DISCRIMINARE ÎN CONTEXTUL SUSPENDĂRII CONDIȚIONATE A EXECUTĂRII PEDEPSEI: STUDIU DE CAZ
(CEP USM, 2019) Reniță, Gheorghe
Tratamentele diferențiate sunt discriminatorii dacă nu se bazează pe o justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă nu urmăresc un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. Din această perspectivă, suspendarea condiționată a executării pedepsei poate opera, în anumite circumstanțe, în privința oricărei persoane fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau alte criterii. La categoria „alte criterii” am putea atribui, între altele, cetățenia persoanei și faptul dacă persoana are sau nu domiciliul pe teritoriul în raza căruia a comis infracțiunea. Prin urmare, refuzul suspendării condiționate a executării pedepsei, din motiv că făptuitorul este cetățean străin și nu are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova, reprezintă un tratament discriminatoriu.
FAPTA PREJUDICIABILA A INFRACȚIUNII DE MANIPULARE A UNUI EVENIMENT. PARTEA I
(Institutul Naţional al Justiţiei, 2020) Reniță, Gheorghe
Latura obiectivă a infracţiunii cuprinde o totalitate de semne relevante în plan juridic care dau pecetea sau amprenta exterioară a infracţiunii. În acest sens, latura obiectivă a infracţiunii prevăzută la art. 2421 „Manipularea unui eveniment” din Codul penal al Republicii Moldova este alcătuită doar dintrun singur semn, i.e.: fapta prejudiciabilă. Totodată, fapta prejudiciabilă a acestei infracţiuni constă în încurajarea, instruirea sau influenţarea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat, ca acesta din urmă să aibă o conduită contrară principiului fair-play. În esenţă, încurajarea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat presupune sprijinirea, îndemnarea, stimularea acestui participant. Acordarea de stimulente participanţilor la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat nu reprezintă o faptă ilicită, atunci când acestea sunt preconizate și repartizate conform meritelor (performanţelor) obţinute. Din contra, stimularea unui participant la un eveniment sportiv sau de pariat pentru ca acesta să întreprindă acţiuni care ar produce un efect viciat (trucat) asupra evenimentului cade sub incidenţa infracţiunii de manipulare a unui eveniment. De asemenea, încurajarea, în sensul art. 2421 din Codul penal al Republicii Moldova, nu se poate concretiza în promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, unui participant sportiv sau de pariat de bunuri, bani, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă. În această situaţie, răspunderea se aplică pentru darea de mită. La rândul ei, instruirea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat presupune darea de instrucţiuni acestui participant ca acesta să întreprindă acţiuni care ar produce un efect viciat (trucat) asupra evenimentului.
HULIGANISMUL CE IMPLICĂ ACŢIUNI CARE ÎNCALCĂ GROSOLAN ORDINEA PUBLICĂ, ÎNSOŢITE DE APLICAREA VIOLENŢEI ASUPRA PERSOANELOR: DIVERGENȚE JURISPRUDENȚIALE
(2017) Reniță, Gheorghe
Acest articol este consacrat infracțiunii de huliganism ce presupune acţiuni care încalcă grosolan ordinea publică, în soţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor (art.287 Cod penal). În acest sens, au fost valorificate explicațiile Plenului Curţii Supreme de Justiţie din Hotărârea sa nr.4 din 19 iunie 2006 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism prin prisma prevederilor legale, abordărilor doctrinare și practicii judiciare. S-a arătat că sintagma „acţiuni care încalcă grosolan ordinea publică” este vagă și acordă celor abilitați cu aplicarea legii penale o marjă largă de apreciere. Cu toate acestea, s-a reținut că jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului nu respinge ideea că, în anumite circumstanţe, definițiile pot avea o doză de ambiguitate, în special în domeniile în care situaţia se schimbă în funcţie de tendințele dominante în societate. Însă aceasta nu ar trebui să transforme textul de lege ce incriminează infracțiunea de huliganism într-o „normă de cauciuc” sau într-un „sac fără fund”. Norma în cauză trebuie aplicată cu un prag înalt, astfel încât să nu conducă la banalizarea justiției penale. De asemenea, s-a subliniat că încălcarea grosolană a ordinii publice prin ea însăși (fără acțiunea adiacentă – aplicarea violenţei asupra persoanelor) nu conduce la întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de huliganism. Acest aspect nu a fost înțeles în unele spețe din practica judiciară. Se argumentează că în astfel de situații poate fi aplicat art.354 „Huliganismul nu prea grav” din Codul contravențional, contravenție care, de altfel, nu presupune aplicarea violenței. Nu în ultimul rând, s-a arătat că violenţa exercitată în contextul infracțiunii de huliganism se poate solda cu vătămarea uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii, fie cu vătămare neînsemnată, care nu presupune nici dereglarea de scurtă durată a sănătăţii, nici pierderea neînsemnată şi stabilă a capacităţii de muncă.
ÎNFĂPTUIREA JUSTIȚIEI RESTAURATIVE ÎN CAUZE PENALE: PROPUNERI DE LEGE FERENDA 1
(CEP USM, 2017) Reniță, Gheorghe; Brînza, Liubovi
Investigația de față este consacrată analizei justiției restaurative, fiind valorificate în acest sens cadrul legislativ, practica judiciară și abordările doctrinare. Se relevă că justiţia restaurativă este un răspuns la infracțiune, care respectă demnitatea şi egalitatea fiecărei persoane, care clădeşte înţelegerea şi promovează armonia socială, prin vindecarea victimei, a făptuitorului şi a comunităţii. Se accentuează că justiţia restaurativă este un proces prin care părţile implicate într-un anumit ilicit penal sau contravențional decid în mod colectiv modul cum trebuie rezolvate consecinţele infracţiunii sau ale contravenției şi implicaţiile viitoare. Se subliniază că, în plan internațional, procesele restaurative implică medierea, reconsilierea, conferinţa şi cercurile de verdict. În contrast, în Republica Moldova, înfăptuirea justiției restaurative în cauze penale presupune recurgerea la mediere și împăcare. De asemenea, se scot în relief incongruențele legislative admise de legiuitor în privința împăcării și medierii în cauze penale, instituții ce produc aceleași consecințe juridice (încetarea procesului), însă care sunt diferite și nu trebuie confundate. Nu în ultimul rând, sunt formulate propuneri de lege ferendamenite să îmbunătățească calitativ cadrul actual de reglementare în materia justiției restaurative.
ÎNGRĂDIRI ALE DREPTULUI LA LIBERA CIRCULAȚIE ÎN PROCEDURA DE EXECUTARE SILITĂ (II)
(Institutul Naţional al Justiţiei, 2017) Reniță, Gheorghe; Visterniceanu, Dumitru
În prezenta investigație, se pune în discuție problema dacă prin aplicarea față de debitor a interdicției de a părăsi țara se sfidează sau nu dreptul la libera circulaţie. În acest scop, s-a apelat la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Constituționale a Republicii Moldova. Așadar, se reține că în optica jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, se admite că interdicția de a părăsi țara aplicată unui debitor poate fi în concordanță cu art.2 din Protocolul nr.4 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, câtă vreme aceasta este justificată şi numai pentru perioada în care serveşte scopului de a garanta recuperarea creanţei. Per a contrario, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene pledează pentru inadmisibilitatea limitării dreptului la liberă circulație în cadrul Uniunii Europene pentru considerentul că persoana are o datorie la stat sau față de particulari (persoane fizice şi/ sau persoane juridice). La rândul său, instanța de contencios constituțional din Republica Moldova a aderat la poziția Curții Europene a Drepturilor Omului în materia cercetată, statuând că interdicţia de a părăsi ţara nu reprezintă o ingerinţă nejustificată în dreptul la libera circulaţie, garantat de Constituţie şi normele actelor internaţionale. Finalmente, articolul este axat pe o altă măsură de asigurare a executării documentului executoriu capabilă să aducă atingere dreptului la libera circulație, și anume: interdicţia privind eliberarea actelor de identitate.
INTERDICȚIA ELIBERĂRII UNOR ACTE DEBITORULUI ÎN CADRUL PROCEDURII DE EXECUTARE SILITĂ PRIVITĂ DIN PERSPECTIVA NORMELOR CONSTITUȚIONALE
(CEP USM, 2017) Băieșu, Aurel; Reniță, Gheorghe
Prezentul studiu este consacrat analizei interdicției privind eliberarea documentelor de stare civilă, a actelor de identitate sau a permiselor de conducere din perspectiva unor norme constituționale. În acest context, se valorifică cadrul de lege lata, raționamentele instanței de contencios constituțional, abordările doctrinare și ractica judiciară în domeniu. În particular, se relevă că interdicţia eliberării paşaportului şi a documentului de călătorie (actele care permit ieşirea din ţară) aplicată față de debitor în cadrul procedurii de executare silită a unui document executoriu constituie o ingerinţă în dreptul la libera circulaţie consfințit de art.27 din Constituţie. Pe de altă parte, interdicţia eliberării buletinului de identitate şi a permisului de şedere ca o categorie de acte de identitate aparte, precum şi a documentelor de stare civilă şi a permisului de conducere implică intruziuni în dreptul la respectarea vieţii familiale şi private consacrat la art.28 din Constituție. Totuşi, atât dreptul la libera circulaţie, cât şi dreptul la respectarea vieţii familiale şi private nu fac parte din categoria drepturilor absolute, a căror restrângere se exclude. De aceea, în acest sens s-a apelat la testul de proporționalitate ca o metodă logică destinată să ajute la stabilirea echilibrului corect între restricţiile impuse de prevederea contestată şi gradul de severitate al măsurii aplicate, analizând dacă dreptul la libera circulație și dreptul la respectarea vieții private și de familie au suferit o limitare ce nu se încadrează în condiţiile impuse de Constituţie. S-a arătat că ingerința în cauză urmărește un scop legitim, și anume: protecția drepturilor altora, în speță, a dreptului creditorului de a obține executarea de către debitor a obligației ce i se incumbă în baza unui document executoriu. În cele din urmă, după punerea în balanţă a drepturilor concurente, se conchide că interdicţia privind eliberarea documentelor de stare civilă, a actelor de identitate sau a permiselor de conducere reprezintă o măsură excesivă în raport cu obiectivul ce trebuie atins şi,prin aceasta,fiind contrară art.27 şi 28 coroborate cu art.23 și 54 din Constituţie.
MANIPULAREA UNUI EVENIMENT ȘI PARIURILE ARANJATE ( art .242 1 ȘI 242 2 CP RM): INFRACȚIUNI DE CORUPȚIE?
(CEP USM, 2017) Reniță, Gheorghe
În prezentul demers științific ne propunem să oferim răspuns la întrebareacu care el se deschide: manipularea unui eveniment șipariurile aranjate (art.2421 și 2422 din Codul penal al Republicii Moldova(CP RM)): infracțiuni de corupție? Altfel spus, este oare îndreptățită optica de a raporta infracțiunile de manipularea unui eveniment și de pariuri aranjate la grupul celor de corupție? Punctul de pornire pentru elaborarea acestei investigații l-a constituit Proiectul de Lege nr.268/2016, care, inter alia urmărește includerea art.2421 și 2422 CP RM printre infracțiunile de corupție. În acest sens, se constată că fapta exprimată în încurajarea, influenţarea sau instruirea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat să întreprindă acţiuni care ar produce un efect viciat asupra evenimentului respectiv, cu scopul de a obţine bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană (art.2421CP RM), precum și fapta de pariere pe un eveniment sportiv sau pe un alt eveniment de pariat, fie în informarea altor persoane despre existenţa unei înţelegeri în privinţa trucării acelui eveniment în intenţia de a le determina să participe la pariul respectiv, săvârşită de către o persoană care cunoaşte cu certitudine despre existenţa unei înţelegeri privind trucarea acelui eveniment (art.242 2CP RM), nu au cum să se plieze normelor care instituie răspunderea penală pentru coruperea pasivă (art.324 CP RM), coruperea activă (art.335 CP RM), traficul de influență (art.326 CP RM), luarea de mită (art.333 CP RM) sau darea de mită (art.334 CP RM). Or, aceste prevederi incriminatoare au raze diferite de acțiune.Se relevă că pentru a atribui o infracțiune sau alta la categoria celor de corupție este ineluctabil ca aceasta să corespundă trăsăturilor definitorii ale corupției, și anume: să afecteze exercitarea normală a funcţiei; să presupună folosirea de către subiectul actelor de corupţie sau al faptelor de comportament corupţional a funcţiei sale; să se exprim eîn solicitarea, primirea sau acceptarea, direct sau indirect, pentru sine sau pentru o altă persoană, a unor foloase materiale sau a unui avantaj necuvenit; să se poată înfățișa în promisiunea, oferirea sau acordarea ilegală a unor asemenea foloase sau avantaje necuvenite subiecţilor actelor de corupţie. Se conchide că infracțiunile prevăzute la art.2421și 2422 CP RM nu se grefează trăsăturilor definitorii ale corupției, acestea având individualitatea lor, deosebindu-sede infracțiunile de corupție. De asemenea, se arată că aceeași concluzie decurge și din textul Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea în competiţiile sportive din 18 septembrie 2014, precum și din actele normative ale unor organizații sportive ce reglementează răspunderea disciplinară pentru încălcarea eticii în sport. Finalmente, se accentuează că concepţia de a raporta infracțiunile de manipularea unui eveniment și de pariuri aranjate la categoria celor de corupție nu este fundamentată şi urmează a fi abandonată.
NATURA JURIDICĂ A SANCȚIUNILOR PREVĂZUTE DE LEGISLAȚIA REFERITOARE LA INTEGRITATE
(CEP USM, 2024) Reniță, Gheorghe
Legislation related to integrity provides for several sanctions likely to be applied to a public agent in the case that he holds unjustified wealth. Namely, it is about: 1) release from the position held or termination of the mandate; 2) prohibition to exercise a public office and/or a position of public dignity for a period of three years; 3) confiscation of unjustified wealth. At the same time, the Criminal Code provides for liability for illicit enrichment. Under these conditions, the question of the parallelism between the non-criminal procedure and the criminal procedure was raised. In order to elucidate this aspect, it is indispensable, first of all, to clarify the legal nature of the sanctions provided by the integrity legislation. In this sense, the starting point is the Engel test.
PERSOANELE CARE POT FI TRASE LA RĂSPUNDERE PENALĂ PENTRU MANIPULAREA UNUI EVENIMENT ȘI PENTRU PARIURILE ARANJATE
(Institutului Naţional al Justiţiei, 2021) Reniță, Gheorghe
În Republica Moldova, persoanele fizice şi, respectiv, persoanele juridice pot fi trase la răspundere penală pentru manipularea unui eveniment şi pentru pariurile aranjate. S-a constatat că subiectul infracţiunii de pariuri aranjate are calitatea specială de persoană care cunoaşte cu certitudine despre existenţa unei înţelegeri privind trucarea evenimentului de pariat. De asemenea, nu este exclus ca subiect al infracţiunii de pariuri aranjate să fie chiar organizatorul pariului. De altfel, aceste jocuri de noroc nu pot să funcţioneze şi să se menţină decât dacă cei care pun mize, în marea lor majoritate, pierd mai mult decât câştigă. Nu în ultimul rând, s-a stabilit că cei care comit fapte prejudiciabile în cyberspaţiu, susceptibile să angajeze răspunderea penală pentru manipularea unui eveniment şi pentru pariurile aranjate (şi nu doar), nu pot rămâne incognito. Ei trebuie identificaţi şi diferiţi justiţiei.
POATE FI APLICATĂ AMINISTIA ÎN CAZUL PERSOANELOR CONDAMNATE LA DETENŢIE PE VIAŢĂ?
(CEP USM, 2024) Reniță, Gheorghe
Amnesty is the act of clemency that has the effect of removing criminal liability or punishment or reducing or commuting the imposed punishment. Parliament has the constitutional power to enact laws relating to amnesty. Such laws are based on criminal policy rationales. Such laws are based on criminal policy rationales. This study analyzes whether amnesty can be applied to people sentenced to life imprisonment. The starting point was the provisions of the most recent law on amnesty adopted by the Parliament of the Republic of Moldova in connection with the 30th anniversary of the proclamation of the independence of the Republic of Moldova.It is stated that the law in question provides for the possibility of applying amnesty to persons sentenced to life imprisonment if certain conditions are met. Courts have the task of assessing, in each case, whether these conditions for the application of amnesty are met.
RĂSPUNDEREA PENALĂ PENTRU MANIPULAREA UNUI EVENIMENT ȘI PARIURILE ARANJATE
(2020) Reniță, Gheorghe; Stati, Vitalie
Scopul lucrării constă în efectuarea unei cercetări temeinice a răspunderii penale pentru manipularea unui eveniment și pentru pariurile aranjate, în identificarea şi soluţionarea problemelor teoretico-practice legate de aceste infracțiuni, precum și în formularea unor recomandări pentru eficientizarea cadrului incriminator în materie şi aplicarea corectă şi uniformă de către instanțele de judecată a articolelor 2421 și 2422 din Codul penal al Republicii Moldova. În acest sens, pentru atingerea scopului urmărit, au fost trasate mai multe obiective: 1) caracterizarea juridico-penală a elementelor obiective şi subiective ale infracţiunilor de manipulare a unui eveniment și de pariuri aranjate, precum şi a circumstanțelor agravante ale infracțiunilor în discuție; 2) stabilirea cazurilor de conexitate etiologică dintre infracțiunile prevăzute la articolele 2421 și 2422 din Codul penal al Republicii Moldova; 3) studierea practicii judiciare și identificarea problemelor cu care se confruntă cei dotați cu competența aplicării răspunderii penale pentru manipularea unui eveniment și pentru pariurile aranjate și, prin urmare, propunerea unor soluții; 4) estimarea previzibilității termenilor și noțiunilor cu care legislatorul operează în textul articolelor 2421 și 2422 din Codul penal al Republicii Moldova etc.
RĂSPUNDEREA PENALĂ PENTRU MANIPULAREA UNUI EVENIMENT ȘI PARIURILE ARANJATE
(2020) Reniță, Gheorghe
Această lucrare analizează particularitățile răspunderii penale pentru infracțiunile prevăzute la art. 2421 și 2422 CP RM.
VIOLENȚA ÎN FAMILIE COMISĂ ÎN CYBERSPAȚIU
(CEP USM, 2024) Reniță, Gheorghe
This article starts from the premise that most crimes can be committed not only offline but also online. Thus, domestic violence can also be committed in cyberspace. Moreover, the concept of “cyberviolence” was outlined. This concept is found in several documents adopted under the auspices of the United Nations, the Council of Europe, and the European Union. More recently, the European Court of Human Rights has expressly emphasized that cyberviolence constitutes a form of domestic violence. It is about the cases of Buturugă v. România and Volodina v. Russia (no. 2). This article analyses the reasoning of the European Court of Human Rights. It is shown that cyberviolence against a family member generates a serious interference in the private life of the person, i.e., in the right guaranteed by art. 8 of the European Convention on Human Rights and, respectively, of art. 28 of the Constitution of the Republic of Moldova. And the national authorities have a positive obligation to conduct an effective investigation. Such an investigation must lead to the identification of the perpetrator, his punishment and compensation to the victim.