Browsing by Author "Dorul, Olga"

Now showing 1 - 20 of 31

ABORDAREA CONCEPTUALĂ A CRIMELOR DE RĂZBOI ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL
(2016) Dorul, Olga
Recunoașterea răspunderii internaționale penale a persoanelor fizice în calitate de instituție a dreptului internațional penal după cel de-al Doilea Război Mondial a devenit un pas important în vederea prevenirii și reprimării atingerilor aduse păcii și securității internaționale. Societatea internațională postbelică a formulat principiile și instituțiile dreptului internațional penal, inclusiv conceptul și categoriile crimelor internaționale. În pofida multiplelor tentative ale statelor de a descoperi și contracara crimele de război, acest tip de infracțiuni astăzi este cel mai frecvent întâlnit. Din păcate, astăzi nu doar persoanele fizice, ci și state întregi desconsideră normele internaționale ce prevăd coexistența pașnică și pacea universală, iar Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, nefiind ratificat de puterile mondiale, nu va putea să devină un instrument efectiv în asigurarea ordinii juridice internaționale.
CADRUL NORMATIV INTERNAȚIONAL ÎN MATERIA IRELEVANȚEI CALITĂȚII OFICIALE A FĂPTUITORULUI ÎN PROCESUL DE ANGAJARE A RĂSPUNDERII INTERNAȚIONALE PENALE
(2016) Dorul, Olga
Dreptul penal internaţional a apărut recent ca o ramură a dreptului internaţional public. Două tribunale militare internaţionale stabilite după al Doilea Război Mondial, cunoscute sub numele de Tribunalul de la Nurnberg şi Tribunalul Tokyo, au adus o contribuţie esenţială în identificarea şi consolidarea instituţiilor de practică a dreptului penal internaţional. Principiul irelevanţei poziţiei oficiale este o componentă a principiului responsabilităţii penale individuale, după cum a fost demonstrat prin tratatele internaţionale. A apărut ca rezultat al tribunalelor militare internaţionale şi practicilor penale atunci când indivizii au citat în instanţa internaţională prin poziţia lor oficială de a fi atenuate pedepsele care urmau să fie prezentate.
COMPETENŢA PERSONALĂ A STATULUI ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC
(CEP USM, 2013-09-26) Dorul, Olga
COMPETENŢE TERITORIALE ALE STATULUI ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC. ASPECTE DEFINITORII
(S.C. Elan-Poligraf SRL, 2013-05-20) Dorul, Olga
Les Etats constituent dans les conditions de la vie internationale contemporaine les sujets les plus importants du droit international public, cette qualité découlant de leur souveraineté. En pratique la souveraineté est réalisée par le biais des compétences étatiques : internes et externes. Une des variétés des compétences d’Etat est la compétence territoriale, qui peut être définie, selon M. Dupuiy, entant qu’aptitude juridique à exercer certains pouvoirs à l’intérieur de son territoire et sur les personnes qui y sont rattachées. Néanmoins, on est souvent en présence d’effet extraterritorial des compétences étatiques.
COMPETENŢELE STATULUI PRIVIND SERVICIILE PUBLICE ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC
(Academia de Administrație Publică, 2012-05-22) Dorul, Olga
La souveraineté constitue la garantie ainsi que la condition de l’indépendance de l’Etat. En même temps l’indépendance est l’une des formes de manifestation de la souveraineté. De la notion de souveraineté est lié le concept des compétences de l’Etat, or, celles-ci sont issues de l’idée de souveraineté. On connait plusieurs types de compétence de l’Etat: interne, externe, matérielle, personnelle, territoriale. La compétence territoriale a un caractère exclusif et absolu. Toutefois, cette compétence peut être restreinte au bénéfice d’un autre Etat. Les compétences de l’Etat relatives au service public constituent un des cas de limitation de la ”souveraineté territoriale” de l’Etat.
CONCEPTUL DE SECURITATE COLECTIVĂ ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN
(2008) Dorul, Olga
The basic goals of rules of the international law inserted in the Charter of Organization of United Nations consist in the assurance of peace and security in all the countries from the world. At the same time, in spite of its rigidity, the rules provided by the Charter could not stop the unleashing of numerous armed conflicts. On these grounds, it is important to consolidate the existent mechanisms or to propose new instruments of states for reacting against of any attempts of infringement of international peace.
CONSECRATION NORMATIVE DE LA RESPONSABILITE INDIVIDUELLE PENALE AU NIVEAU INTERNATIONAL
(Institutul Naţional al Justiţiei, 2017) Dorul, Olga
Les horreurs des deux guerres mondiales, déplorés par l’entière société internationale, avaient pour conséquence inévitable la mise en place du mécanisme concernant l’engagement de la responsabilité internationale des personnes qui ont commis des crimes de guerre. Les statuts des deux tribunaux militaires internationaux établis après la Seconde Guerre mondiale ont constitué le fondement de la branche du droit international pénal. Parmi les principes reconnus par les statuts des tribunaux un rôle essentiel revient au principe de la responsabilité internationale pénale indivi- duelle. La consécration juridique de la responsabilité internationale pénale individuelle à l’époque a marqué une «révolution» en droit international public.Aujourd’hui, la société internationale, marquée par la présence de multiples conflits armés, qui impliquent inévitablement l’accomplissement de crimes de guerre, doit consolider toutes ses efforts afin de réprimer et de punir les coupables pour le non-respect du droit international humanitaire qui constitue des crimes de guerre. Ceci peut être réalisé par la réglementation détaillée par des instruments de droit international public du concept et des éléments constitutifs des crimes de guerre. Cependant, nous pouvons constater aujourd’hui l’augmentation du rôle des instances juridictionnelles internationales compétentes de poursuivre et punir les crimes de guerre, qui ne sont pas efficacement réprimées par les tribunaux nationaux.
CU PRIVIRE LA PROCESUL DE UNIFICARE A CONCEPTULUI DE ASISTENŢĂ UMANITARĂ MIGRANŢILOR INDIFERENT DE CALIFICAREA LOR DIN PUNCT DE VEDERE AL DREPTULUI INTERNAŢIONAL
(ULIM, 2017-10-18) Gușanu, Corneliu; Dorul, Olga
Efectuarea unui studiu privind tendinţele de unificare a cadrului normativ ce reglementează diverse categorii de persoane ce solicită asistenţă umanitară este argumentată prin faptul că organizaţiile internaţionale implicate în procesul de acordare a asistenţei umanitare, tot mai insistent vorbesc despre necesitatea schimbării conceptului de categorizare a migranţilor, inclusiv a celor regulamentari şi iregulamentari.
DEMNITATEA UMANĂ – SURSĂ ȘI FUNDAMENT AL DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR OMULUI ÎN SECOLUL XXI. PARTEA I.
(Institutului Naţional al Justiţiei, 2021) Dorul, Olga; Cazacu, Doina
Demnitatea umană este un criteriu de apreciere între oameni, deoarece fiecare dintre noi îşi doreşte demnitate, ea vine din propria fire, dar poate fi realizată în comunitatea din care facem parte. De-a lungul existenţei şi dezvoltării omenirii au existat diferite situaţii în care, totuşi, a fost încălcată demnitatea umană. Aceste situaţii, la rândul lor, pe lângă faptul că au făcut vizibilă problema, au servit drept pilon de inventare a unor noi domenii de protecţie a demnităţii umane, precum ar fi: din perspectiva condiţiilor sociale insuportabile şi a marginalizării claselor sociale sărace; tratamentul inegal al femeilor şi bărbaţilor la locul de muncă; discriminarea străinilor şi a minorităţilor culturale, lingvistice, religioase şi rasiale; expulzarea brutală a imigranţilor ilegali şi a solicitanţilor de azil, dizabilitate, medicină etc. În lumina unor astfel de provocări specifice, diferite aspecte ale semnificaţiei demnităţii umane apar din multitudinea de experienţe despre ceea ce înseamnă a fi umilit şi a fi profund rănit. Toate acestea au adus la un nou nivel perceperea demnităţii umane şi au generat, în dependenţă de problema enunţată, diferite instrumente juridice internaţionale menite să protejeze demnitatea fiinţei umane.
DEMNITATEA UMANĂ – SURSĂ ŞI FUNDAMENT AL DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR OMULUI ÎN SECOLUL XXI. PARTEA II
(2022) Dorul, Olga; Cazacu, Doina
După cum a fost prezentat în prima parte a acestui demers ştiinţific, el are drept scop identificarea situaţiilor particulare iscate din noile realităţi în care demnitatea umană urmează a fi protejată. Un aspect important în acest sens îl constituie respectarea demnităţii umane în condiţiile de privare de liberate şi detenţie. Or, aplicând măsuri coercitive, statul are mai multe obligaţii pozitive pe care trebuie să le onoreze, care reprezintă drepturi fundamentale ale omului: dreptul la viaţă şi integritate fizică, dreptul de a nu fi supus relelor tratamente. Vom finaliza studiul prin expunerea aspectelor etice şi juridice ale impactului sistemelor de inteligență artificială (IA) asupra demnităţii umane.
DESCENTRALIZAREA ÎN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE: MODELE, FORME ŞI METODE
(2011) Dorul, Olga
The proposed study aims at the research of existing decentralization processes in twenty-seven member states of European Union and their grouping into two large categories and subcategories, or according to Max Weber’s expresion into „ideal types”.
DREPTURILE STATULUI PERMANENT NEUTRU
(CEP USM, 2019) Dorul, Olga
EVOLUTION DU STATUT DE LA NEUTRALITÉ PERMANENTE DANS LES SYSTÈMES UNIVERSELS DE SÉCURITÉ COLLECTIVE
(2010) Dorul, Olga
Malgré tous les défis de nature différente, la Moldavie reste en stricte conformité avec la Constitution d’un Etat neutre. L’adhésion à l’Organisation des Nations Unies crée un certain nombre de lacunes et d’atteindre le statut d’Etat neutre de conformité. L’élucidation de toutes les circonstances qui ont influencé le développement et l’amélioration de ce phénomène représente un réel intérêt. Effets et de la conformité des difficultés neutralité permanente et sa caractérisation en termes de système universel de sécurité collective est l’objet de recherches de cet article.
EXONERAREA DE RĂSPUNDERE INTERNAȚIONALĂ PENALĂ
(S.C. Garamont-Studio SRL, 2016-05-20) Dorul, Olga
L’article a comme objectif d’étude la nature des fondements d’exemption de la personne physique de responsabilité pénale pour la commission des infractions internationales. Surtout, a été réalisé une analyse juridique des dispositions de la principale codification internationale dans la matière de l’exemption de la responsabilité internationale pénale, le Statut de Rome de la Cour Pénale Internationale.
FACTORII DETERMINANȚI AI STATUTULUI DE NEUTRALITATE PERMANENTĂ AL STATULUI
(2015) Dorul, Olga
Instituția neutralității în dreptul internațional public dintotdeauna a suscitat discuții aprinse în rândurile doctrinarilor. Or, neexistând un tratat internațional sau, cel puțin un act soft law astăzi este dificil să fie deslușit conținutul acestui concept juridic. Prin urmare, astăzi juriștii apelează frecvent la noțiuni de geopolitică întru a argumenta necesitatea, dar și conținutul statutului de neutralitate permanentă.
FUNDAMENTUL JURIDIC AL STATUTULUI DE NEUTRALITATE PERMANENTĂ. REPERE DE DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC
(Elan-Poligraf SRL, 2014-05-23) Dorul, Olga
L’objet du présent étude suppose une analyse profonde du fondement juridique du statut de neutralité permanente. Toutefois toute recherche portant sur le sujet mentionné est incomplète sans une analyse des motifs étant à la base d’adoption par l’Etat du statut de neutralité et en ce sens peuvent être invoquées : les facteurs géographiques, politiques, économiques de développement de l’Etat, car les exemples de l’Autriche et de la Suisse prouvent que notamment les conditions géopolitiques définissent la politique de sécurité de l’Etat et déterminent le statut de neutralité.
FUNDAMENTUL RĂSPUNDERII INTERNAȚIONALE PENALE
(Tipografia "Foxtrot",Bălți, 2016-09-29) Dorul, Olga
La législation pénale des états, les traités internationaux dans la matière des crimes internationaux ont consacré le principe selon lequel seulement les faits internationaux illicites qui portent atteinte aux valeurs fondamentales de l’humanité comme la paix et la sécurité internationales, les droits et les libertés fondamentales de l’homme constituent le fondement pour l’engagement de la responsabilité internationale pénale. Le fondement de la responsabilité internationale pénale suppose l’accomplissement des crimes internationaux prévus, en règle générale, par les traites internationaux.
IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA CONȚINUTULUI ȘI REALIZĂRII DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI: ABORDĂRI DEFINITORII
(2023) Dorul, Olga; Oleinic, Cristina
Schimbările climatice reprezintă una din problemele grave ale omenirii secolului XXI, iar identificarea soluțiilor pentru rezolvarea acesteia constituie o prioritate pe agenda statelor, a organizațiilor regionale și universale. Având în vedere că dreptul la un mediu înconjurător sănătos s-a conturat în ultimii ani ca un drept fundamental, schimbările climatice ale căror martori suntem vin să afecteze dramatic, atât în mod direct cât și indirect, conținutul și procesul de realizare a acestui drept. În prezentul articol ne propunem să identificăm principalele provocări, dar și să reliefăm remedii eficiente în domeniul propus cercetării.
IMPRESCRIPTIBILITATEA CRIMELOR DE RĂZBOI ȘI CRIMELOR ÎMPOTRIVA UMANITĂȚII
(Tipografia "CentroGrafic" ,Cahul, 2016-06-07) Dorul, Olga
States of the world deeming it necessary to safeguard human dignity in wartime and in peace time by finding crimes against humanity and war as a serious assault on human dignity, concerned to avoid that the prosecution and punishment of such crimes should not be hindered by the prescription of the prosecution and execution of the punishments, laid down in numerous international treaties the principle of imprescriptibility of war crimes and crimes against humanity as an effective instrument in ensuring the universal repression of international crimes and the realization of the individualization of the international criminal responsibility of individuals who have committed such crimes.
INDIVIDUALIZAREA RĂSPUNDERII INTERNAȚIONALE PENALE PENTRU NERESPECTAREA NORMELOR PRIVIND PROTECȚIA BUNURILOR CULTURALE ÎN CAZ DE CONFLICT ARMAT
(2017) Dorul, Olga
The subject of the individualization of international criminal liability in case of violation of the international norms on the protection of cultural property in the event of armed conflicts has been questioned due to the evolution of international humanitarian law but mainly due to the emergence and development of international criminal law. Whether the problem of international responsibility of states no longer raises controversy among doctrines, then because of the latest developments in the field of international criminal law, it is necessary to identify the basis of international individual liability and to determine the conditions for engaging the international criminal liability of individuals.