Browsing by Author "Brînza, Sergiu"

Now showing 1 - 20 of 36

AMENDAMENTELE OPERATE ÎN CODUL CONTRAVENȚIONAL PRIN LEGEA NR.208/2016: IMPLICAȚII JURIDICO-PENALE
(CEP USM, 2017) Brînza, Sergiu
Scopul investigației de față îl constituie analiza implicațiilor juridico-penale ale amendamentelor operate prin Legea nr.208/2016. Analiza efectuată arată că modificarea operată în alin.(6) art.16 din Codul contravențional a îndepărtat în plan terminologic Codul contravențional de Codul penal. Din aceleași considerente, este inoportună modificarea alin.(4) art.17 din Codul contravențional. În același timp, se prezintă ca oportună modificarea art.18 din Codul contravențional. De asemenea, se justific ă modificarea cu caracter de precizare a art.541din Codul contravențional. La fel, e ste salutară modificarea alin.(1) și (2) art.96, art.97, alin.(1) și (2) art.971, art.972, art. 99-103, art.149, alin.(2) art.155 și a art.243 din Codul contravențional. Totuși, acestea nu sunt singurele norme contravenționale care se află într-orelație de complemen-taritate cu anumite norme penale. De aceea, legiuitorul ar trebui să dea dovadă de mai multă consecvență și să abordeze uniform ipotezele similare care vizează complementaritatea dintre ilicitul penal și ilicitul contravențional. Este oportună completarea dispoziției alin.(10) art.157 din Codul contravențional, în final, cu textul „ , dacă fapta nu constituie infrac-țiune,”. Aceasta va permite delimitarea mai precisă a faptei contravenționale prevăzute de această normă de unele infrac-țiuni. Se justifică completarea Codului contravențional cu art.1991-19912, 2201-2205. Aceste norme au completat lista de norme contravenționale care sunt complementare față de art.263 CP RM. Este oportună excluderea sintagmei „încalcă normele morale,” din dispoziția art.354 din Codul contravențional.
ANALIZĂ DE DREPT PENAL A INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE LA ART.186 „FURTUL” DIN CODUL PENAL
(CEP USM, 2013) Brînza, Sergiu; Botezatu, Igor
Obiectul prezentei cercetări îl constituie caracteristicile elementelor constitutive (obiectul infracţiunii; latura obiectivă a infracţiunii; latura subiectivă a infracţiunii; subiectul infracţiunii), precum şi ale elementelor circumstanţiale agravante ale infracţiunilor prevăzute la art.186 CP RM. De asemenea, se explică de ce art.186 CP RM stabileşte răspunderea pentru patru infracţiuni de sine stătătoare (şi nu pentru una singură, aşa cum s-a considerat până acum): nu există o componenţă „de bază” de furt care ar consta în sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, componenţă care: 1) nu ar presupune producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv având o mărime concretă şi 2) pe care s-ar grefa în calitate de circumstanţe agravante: a) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii mici; b) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv a cărui mărime este între limitele de 25-2500 unităţi convenţionale; c) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii considerabile); d) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii mari; e) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii deosebit de mari
APLICAREA RĂSPUNDERII PENTRU OMORUL PREVĂZUT LA lit . O ) alin .(2) art .145 DIN CODUL PENAL: ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE
(CEP USM, 2019) Brînza, Sergiu; Stati, Vitalie
Scopul acestei investigații constă în anali za aspectelor teoretice și practice ale aplicării răspunderii pentru infracțiunea prevăzută la lit.o) alin.(2) art.145 CP RM: omorul săvârșit de către o persoană care anterior a săvârşit un omor intenţionat prevăzut la alin.(1) art.145 CP RM. Se ajunge la concluzia că repetarea infracțiunii (în măsura în care aceasta s - a păstrat în legea penală în vigoare) este o instituție complementară concursului de infracțiuni. Se relevă că opusul regulii prevăzute la alin.(1) art.33 CP RM presupune că dispoziția de la lit.o) alin.(2) art.145 CP RM devine aplicabilă în cazul în care sunt îndeplinite următoarele trei condiții: 1) omorul este săvârşit de o persoană care a comis anterior o infracţiune prevăzută la alin.(1) art.145 CP RM; 2) făptuitorul nu a fost condamnat a nterior pentru niciuna dintre faptele de omor care se repetă ; 3) nu a expirat termenul de prescripţie de tragere la răspundere penală stabilit la art.60 CP RM. Se arată că dispoziția de la lit.o) alin.(2) art.145 CP RM poate fi aplicată, de exemplu, în caz ul în care infracțiunea specificată la art.27 și la alin.(1) art.145 CP RM este urmată de o altă infracțiune prevăzută și ea la art.27 și la alin.(1) art.145 CP RM. Într - un asemenea caz, calificarea trebuie făcută în baza art.27 și lit.o) alin.(2) art.145 CP RM. Se demonstrează că dispoziția de la lit.o) alin.(2) art.145 CP RM se aplică îndiferent de numărul de omoruri care se repetă. Se concluzionează: nu este admisibil ca, în contextul aceleiași infracțiuni de omor, la calificare să se rețină atât circums tanța agravantă consemnată la lit.g) alin.(2) art.145 CP RM, cât și circumstanța agravantă prevăzută la lit.o) alin.(2) art.145 CP RM
CONSIDERAŢII TEORETICE ŞI PRACTICE CU PRIVIRE LA INFRACŢIUNILE CARE ADUC ATINGERE UNOR RELAŢII DE CONVIEŢUIRE SOCIALĂ (art.220-222 CP RM)
(CEP USM, 2015) Brînza, Sergiu; Stati, Vitalie
Scopul acestei cercetări ştiinţifice constă în stabilirea conţinutului juridic al infracţiunilor prevăzute la art.220-222 CP RM. Printre altele, se argumentează că, spre deosebire de infracţiunile specificate la art.165 şi 206 CP RM, proxenetismul presupune că victima îşi dă acordul în mod nealterat, voinţa ei de a se prostitua aparţinându-i în totalitate, în mod liber. Se demonstrează de ce nu este posibil concursul ideal dintre determinarea la prostituţie şi constrângerea la prostituţie. Se arată că încadrarea faptei conform art.221 CP RM exclude aplicarea suplimentară a art.197 CP RM sau a art.104 din Codul contravenţional. Se ajunge la concluzia că aplicarea răspunderii în baza art.222 CP RM exclude calificarea suplimentară conform art.186-188, 190-192, 197 CP RM sau art.104 ori 105 din Codul contravenţional. Nu în ultimul rând, se stabileşte că aplicarea violenţei sau ameninţarea cu aplicarea violenţei depăşeşte cadrul infracţiunii specificate la art.222 CP RM. Deci, necesită calificare de sine stătătoare în baza art.151, 152 sau 155 CP RM ori art.78 din Codul contravenţional.
CRUZIMEA FAȚĂ DE ANIMALE: ANALIZĂ DE DREPT PENAL
(CEP USM, 2019) Brînza, Sergiu; Stati, Vitalie
Studiul de față reprezintă o primă încercare de analiză a infracțiunii de cruzime față de animale, prevăzute la art.222 1din Codul penal. Este identificat obiectul juridic special al acestei infracțiuni –relațiile sociale cu privire la atitudinea umană față de animale. Se relevă că obiectul material al infracțiunii prevăzute la art.222 1din Codul penal îl reprezintă orice animale care posedă sistem nervos și care sunt capabile să simtă durerea sau suferința. Se stabilește deosebirea dintre cele două modalități normative ale faptei prejudiciabile prevăzute la art.222 1din Codul penal –tratarea cu cruzime a animalelor și torturarea animalelor. Sunt analizate cele două urmări prejudiciabile ale infracțiunii prevăzute la art.222 1din Codul penal –durerea sau suferinţa animalului și mutilarea sau moartea animalului. Se ajunge la concluzia că latura subiectivă a infracţiunii în cauză se caracterizează prin intenție directă sau indirectă. Se stabilește că subiectul infracţiunii prevăzute la art.222 1 din Codul penal este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani. Sut examinate circumstanț ele agravante consemnate la lit.a)- c) alin.(2) art.222 1 din Codul penal. Este supusă analizei conexitatea dintre infracțiunea prevăzută la art.222 1 din Codul penal și alte fapte penale sau contravenționale. Se propune operarea unor amendamente în acest articol și în art.157 din Codul contravențional, pentru a se asigura respectarea cerințelor de accesibilitate și previzibilitate a legii care derivă din art.22 și 23 din Constituție.
CU PRIVIRE LA POSIBILA NECONSTITUȚIONALITATE A UNOR AMENDAMENTE RECENTE OPERATE IN CODUL PENAL ȘI IN CODUL CONTRAVENȚIONAL. PARTEA I.
(2017) Stati, Vitalie; Brînza, Sergiu
In this article it is argued that several recently made amendments to the Penal Code and the Contravention Code by means of Law no.193/2016, would contravene the provision of par.(2) art.23 of the Constitution of the Republic of Moldova. The analysis of the amendments provided by this law brought us to the conclusion that these amendments generate to the penal law an certain level of unpredictability on the following issues: 1) the meaning of the concepts „ethnobotanical products”/„ethnobotanical” and „an analogue of the narcotic or psychotropic substances” that are defined at par.(5) and par.(6) art.1341 PC RM and used in art.217, art.2171-2176, art.219 PC RM and art.85-87 of the Contravention Code; 2) in determining, in accordance with par.(8) art.1341 PC RM, the small quantities, the large or very large quantities of ethnobotanical products (ethnobotanicals) and of the analogues of the narcotic or psychotropic substances.
CURRICULUM LA DISCIPLINA DREPT PENAL: PARTEA GENERALĂ : PARTEA SPECIALĂ
(CEP USM, 2013) Brînza, Sergiu; Stati, Vitalie; Grama, Mariana; Botnaru, Stela; Dumneanu, Ludmila
DEFINIŢIA LEGISLATIVĂ A NOŢIUNII „PERSOANĂ CU FUNCŢIE DE DEMNITATE PUBLICĂ ”: ANALIZA EVOLUŢIEI
(CEP USM, 2016) Brînza, Sergiu
Scopul investigaţiei de faţă rezidă în analiza evoluţiei pe care a parcurs-o definiţia legislativă a noţiunii „persoană cu funcţie de răspundere”. Se relevă că dispoziţia de la alin.(3) art.123 CP RM a fost supusă unor amendamente prin Legea nr.318/2013 şi prin Legea nr.152/2016. Se stabileşte că în rezultatul acestor amendamente: din respectiva dispoziţie a fost exclus textul „consilierul local; deputatul în Adunarea Populară a Găgăuziei;”; în dispoziţia alin.(3) art.123 CP RM, cuvintele „în condiţiile legii” au fost substituite cu cuvintele „altă persoană cu funcţie de demnitate publică stabilită prin lege”. Se demonstrează că consilierul local şi deputatul în Adunarea Populară a Găgăuziei nu sunt persoane cu funcţii de demnitate publică nici în sensul Legii nr.199/2010, nici în sensul alin.(3) art.123 CP RM. Se ajunge la concluzia că, în rezultatul adoptării Legii nr.152/2016, definiţia noţiunii „persoană cu funcţie de demnitate publică” s-a transformat din definiţie exhaustivă în definiţie exemplificativă. Se argumentează că sintagma „altă persoană cu funcţie de demnitate publică stabilită prin lege” din alin.(3) art.123 CP RM arată că această normă constituie o normă divizată de referire. Se explică de ce este falsă impresia că ar exista persoane cu funcţie de demnitate publică, care nu sunt specificate în anexa la Legea nr.199/2010 şi cărora nu li se aplică prevederile acestei legi. Se conchide că alin.(3) art.123 CP RM, complinit de anexa la Legea nr.199/2010, sunt singurele norme care stabilesc conţinutul noţiunii „persoană cu funcţie de demnitate publică”. Alte norme pot doar să dezvolte prevederile acestora, fără a le lărgi sfera de incidenţă. Printre astfel de norme dezvoltătoare se numără: alin.(3) art.17 din Codul electoral; alin.(51) art.42al Legii cu privire la energetică; art.131 al Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare; alin.(21) art.45 al Legii privind sistemul public de asigurări sociale; alin.(3) art.82, alin.(4) art.83, alin.(1) art.84 şi alin.(4) art.93 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare; alin.(1) art.8 al Legii Serviciului de Stat de Curieri Speciali etc.
DIN NOU DESPRE INTERPRETAREA NOȚIUNII DE PROSTITUȚIE ÎN PRACTICA JUDICIARĂ A REPUBLICII MOLDOVA
(2016) Brînza, Sergiu
În cadrul prezentei investigații, se relevă: indiferent dacă se referă la pornografia adultă sau infantilă, noțiunea de pornografie trebuie să corespundă definiției legislative a noțiunii de pornografie din art.1 al Legii cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei. De asemenea, se stabilește că niciun act normativ cu vocație națională sau internațională nu face diferențiere între pornografia on-line și pornografia înregistrată (stocată), ceea ce demonstrează că diferențierea celor două forme de pornografie este absolut irelevantă. Ar fi lipsit de orice fundamentare să se interpreteze că această regulă funcționează doar în cazul pornografiei infantile, nu și în cazul pornografiei adulte. Se demonstrează că, în conjunctura legislației Republicii Moldova, produsul pornografic este susceptibil de difuzare on-line; produsul pornografic difuzat on-line poate reprezenta obiectul imaterial al faptei prevăzute la art.90 din Codul contravențional. Se arată că este inconstantă și neuniformă practica judiciară legată de interpretarea noțiunii „prestarea serviciilor sexuale on-line”: în timp ce unele instanțe judecătorești plasează această noțiune sub incidența art.90 din Codul contravențional, altele o plasează sub incidența art.220 CP RM
ELEMENTELE CONSTITUTIVE ŞI ELEMENTELE CIRCUMSTANŢIALE AGRAVANTE ALE INFRACŢIUNILOR CONTRA ORDINII ŞI DISCIPLINEI MILITARE
(CEP USM, 2013) Brînza, Sergiu
Articolul este dedicat analizei juridico-penale a infracţiunilor contra ordinii şi disciplinei militare, prevăzute la art.364-369, 371, 372 CP RM. Sunt examinate elementele constitutive (obiectul, latura obiectivă, latura subiectivă şi subiectul), precum şi elementele circumstanţiale agravante ale acestor infracţiuni. Sunt propuse criterii de delimitare a infracţiunilor specificate la art.364-369, 371, 372 CP RM în raport cu faptele conexe de factură penală sau nepenală. Printre aspectele de noutate ale studiului de faţă trebuie remarcată revizuirea concepţiei de identificare a variantelor-tip şi a variantelor agravate în cazul infracţiunilor prevăzute la art.364 şi 369 CP RM.
ELEMENTELE CONSTITUTIVE ŞI ELEMENTELE CIRCUMSTANŢIALE AGRAVANTE ALE INFRACŢIUNILOR CONTRA PATRIMONIULUI MILITAR
(CEP USM, 2016) Brînza, Sergiu
Articolul de faţăeste dedicat analizei juridico-penale a infracţiunilor contra patrimoniului militar, prevăzute la art.379-381 CP RM. Sunt examinate elementele constitutive (obiectul, latura obiectivă, latura subiectivă şi subiectul), precum şi elementele circumstanţiale agravante ale acestor infracţiuni. Sunt propuse criterii de delimitare a infracţiunilor specificate la art.379-381 CP RM în raport cu faptele conexe de facturăpenalăsau nepenală. Printre aspectele de noutate ale studiului de faţă trebuie remarcată revizuirea concepţiei de identificare a variantelor-tip şi a variantelor agravate în cazul infracţiunilor prevăzute la art.379 CP RM. În rezultatul analizei efectuate se ajunge la concluzia că, datorită specificului lor, infracţiunile contra patrimoniului militar nu au victimă. De asemenea, se stabileşte că infracţiunile prevăzute la art.379-381 CP RM sunt săvârşite pe calea acţiunii (şi) sau inacţiunii. Se aratăcă, de cele mai dese ori, infracţiunile contra patrimoniului militar au o factură materială. Doar în situaţia infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.381 CP RM se atestă existenţa semnelor atât ale unei infracţiuni materiale, cât şi ale unei infracţiuni formale. Se relevăcătimpul de război este un semn secundar obligatoriu al laturii obiective în ipoteza infracţiunilor specificate la lit.a) alin.(3) art.379, lit.a) alin.(2) art.380, lit.a) alin.(2) şi lit.a) alin.(4) art.381 CP RM. Se stabileşte că ambianţa infracţiunii (şi anume – condiţiile de luptă) constituie un semn secundar obligatoriu al laturii obiective în cazul infracţiunilor prevă zute la lit.b) alin.(3) art.379,lit.b) alin.(2) art.380, lit.b) alin.(2) şi lit.b) alin.(4) art.381 CP RM. Se aratăcă infracţiunea specificatăla art.380 CP RM este săvârşită din imprudenţă. În situaţii de altănatură, făptuitorul manifestă intenţie sau imprudenţă faţăde fapta rejudiciabilă şi numai imprudenţăîn raport cu urmările prejudiciabile (de exemplu, în cazul infracţiunilor prevăzute la alin.(1) art.381 (în ipoteza pierderii sau deteriorării echipamentului care i-a fost eliberat făptuitorului pentru folosinţă personală, în urma încălcării regulilor de păstrare) şi la alin.(3) art.381 CP RM). În celelalte cazuri, infracţiunile contra patrimoniului militar sunt săvârşite cu intenţie. În fine, se relevăcă subiectul infracţiunilor contra patrimoniului militar este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 18 ani şi care are calitatea specialăde militar.
ESCROCHERIA ȘI DELAPIDAREA AVERII STRĂINE: EFECTELE ADOPTĂRII LEGII NR.179/2018
(CEP USM, 2019) Brînza, Sergiu; Stati, Vitalie
Prezentul articol cuprinde analiza infracțiunilor prevăzute la alin.(1) art.190 CP RM și la alin.(1) art.191 CP RM, luânduse în considerare efectele adoptării Legii nr.179/2018. Aplicarea art.190 CP RM este condiționată necesarmente de declararea prealabilă, în modul stabilit de lege, a nulității actului juridic, în legătură cu care a fost săvârșită escrocheria. În absența acestei situații premisă, lipsește temeiul de aplicare a art.190 CP RM. Obiectul juridic secundar al infracțiunii prevăzute la alin.(1) art.190 CP RM îl constituie relaţiile sociale cu privire la încrederea și buna-credință de care părțile trebuie să dea dovadă la încheierea și executarea unui act juridic. Doar înșelăciunea sub formă de inducere în eroare intră sub incidența art.190 CP RM. Subiectul infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.190 CP RM poate avea nu doar calitatea de parte la actul juridic pe care îl încheie și/sau execută, ci și calitatea de terț. Obiectul juridic secundar al infracțiunii prevăzute la alin.(1) art.191 CP RM îl constituie relaţiile sociale cu privire la încrederea care se acordă cu ocazia transmiterii bunurilor –în baza unui titlu și cu un anumit scop –în posesie legitimă. În alin.(1) art.191 CP RM, prin „titlu” se înțelege nu doar un contract de drept civil. Sustragerea, săvârșită prin abuz de încredere (care a ieșit de sub incidența art.190 CP RM în rezultatul intrării în vigoare a Legii nr.179/2018), nu poate fi calificată în baza art.191 CP RM. Ca și până la intrarea în vigoare a Legii nr.179/2018, în condițiile legii penale în vigoare, infracțiunile prevăzute la art.190 și 191 CP RM continuă să rămână infracțiuni săvârșite prin sustragere.
FALSUL ÎN ACTE PUBLICE (art.332 CP RM): ASPECTE DE DREPT PENAL
(CEP USM, 2015) Brînza, Sergiu; Stati, Vitalie; Popov, Ruslan
În prezentul articol, obiectul de cercetare îl reprezintă elementele constitutive şi circumstanţele agravante ale infracţiunilor prevăzute la art.332 CP RM. În acest scop, se demonstrează că art.332 CP RM stabileşte răspunderea pentru douăinfracţiuni de sine stătătoare. De asemenea, este analizată oportunitatea incriminării la art.332 CP RM a faptelor reunite sub denumirea marginală de fals în acte publice. Sunt definite noţiunile care desemnează obiectul material şi produsul infracţiunilor specificate la art.332 CP RM. În continuare, sunt examinate particularităţile ce marchează conţinutul laturii obiective a acestor infracţiuni. În contextul investigării laturii subiective a infracţiunilor prevăzute la art.332 CP RM, se analizează noţiunile „interes material” şi „alte interese personale”. În legătură cu examinarea calităţii speciale a subiectului infracţiunilor în cauză, este identificat semantismul noţiunilor „persoană publică şi persoană cu funcţie de demnitate publică”. Aspectele teoretice analizate sunt ilustrate prin exemple relevante din practica jjudiciară, ceea ce potenţează semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a prezentului studiu.
FAPTA PREJUDICIABILĂ ÎN CAZUL INFRACȚIUNILOR DE NEGLIJENȚĂ ÎN SERVICIU (art.329 CP RM)
(CEP USM, 2017) Brînza, Sergiu; Serbinov, Igor
În articolul de faţă analizei este supusă fapta prejudiciabilă, privită ca semn al laturii obiective a infracțiunilor prevăzute la art.329 CP RM. Sunt stabilite caracteristicile celor două modalități normative ale acestor fapte prejudiciabile. Se arată că în art.329 CP RM prin „îndeplinirea necorespunzătoare” se înțelege „îndeplinirea prin încălcarea legii”. În context, prin „lege” se înțelege,inclusiv,o reglementare secundară emisă de Guvern, de altă autoritate a administraţiei publice centrale sau locale etc.,care vine să detalieze o lege propriuzisă.Se demonstrează că în situația în care actele de reglementare secundară (de exemplu, fișa postului), care stabilesc conținutul obligațiilor de serviciu ale făptuitorului, forma sau întinderea îndeplinirii acestor obligații, momentul efectuării lor, condițiile de efectuare a acestora etc., au un caracter autonom (adică,nu sunt adoptate/emise în limitele şi potrivit normelor unei legi),lipsește temeiul aplicării art.329 CP RM. Se argumentează că în cazul în care în sfera de competență a făptuitorului nu intră obligațiile, a căror neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare i se incriminează, art.329 CP RM nu poate fi aplicat. Se ajunge la concluzia că art.329 CP RM nu poate fi aplicat în cazul în care sursele obligațiilor neîndeplinite sau îndeplinite necorespunzător de către făptuit or: 1) nu satisfac exigențele stabilite pentru un act normativ sau2) satisfac aceste exigențe, însă nu au fost aduse la cunoștința făptuitorului prin publicare sau pe altă cale stabilită de lege.
IMPLICAŢIILE JURIDICO-PENALE ALE ADOPTĂRII LEGII NR.133/2016 ŞI A LEGII NR.134/2016
(CEP USM, 2016) Brînza, Sergiu; Stati, Vitalie
Obiectul investigaţiei de faţă îl constituie implicaţiile juridico-penale ale adoptării Legii nr.133/2016 şi a Legii nr.134/2016. Se stabileşte că obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la alin.(3) art.3301 CP RM îl constituie relaţiile sociale cu privire la buna desfăşurare a activităţii de serviciu în sfera publică, care implică inviolabilitatea secretului informaţiilor din declaraţiile de avere şi interese personale. Se arată că obiectul imaterial al infracţiunii prevăzute la alin.(3) art.3301 CP RM îl reprezintă informaţiile din declaraţiile de avere şi interese personale, informaţii devenite cunoscute în procesul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau al exercitării controlului. Se argumentează că victimă a acestei infracţiuni este persoana care are una dintre următoarele calităţi speciale: 1) subiect al declarării (inclusiv subiect al declarării, care este ofiţer de informaţii şi securitate sau ofiţer de investigaţii din cadrul unei subdiviziuni cu misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne, a Ministerului Apărării, a Autorităţii Naţionale Anticorupţie,a Serviciului de Informaţii şi Securitate, a Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, a Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei ori a Serviciului Vamal); 2) membru al familiei subiectului declarării; 3)concubin/concubină al/a subiectului declarării. Sunt analizate modalităţile normative alternative ale acţiunii prejudiciabile specificate la alin.(3) art.3301 CP RM: 1) divulgare; 2) publicare. Se arată că subiectul infracţiunii specificate la alin.(3) art.3301 CP RM trebuie să aibă una dintre următoarele calităţi speciale: 1) persoană responsabilă de colectarea declaraţiilor de avere şi interese personale, desemnată de conducătorul uneia dintre organizaţiile publice în care activează persoanele care, în conformitate cu Legea nr.133/2016, au obligaţia de a depune astfel de declaraţii; 2) preşedinte, vicepreşedinte, inspector de integritate sau membru al personalului Autorităţii Naţionale de Integritate; 3) membru al Consiliului de Integritate. Se demonstrează de ce nu a fost oportună completarea art.3521 CP RM cu alineatul (2). Se stabileşte că, în cazul infracţiunii prevăzute la alin.(2) art.3521 CP RM, obiectul juridic special îl formează relaţiile sociale cu privire la încrederea publică în declaraţiile de avere şi interese personale. Se ajunge la concluzia că, în ipoteza includerii intenţionate a unor date incomplete sau false în declaraţia de avere şi interese personale, infracţiunea examinată are obiect material: declaraţia autentică de avere şi interese personale. În aceeşi ipoteză produsul infracţiunii specificate la alin.(2) art.3521 CP RM îl constituie declaraţia de avere şi interese personale conţinând date incomplete sau false. Se arată că fapta prejudiciabilă prevăzută la alin.(2) art.3521 CP RM cunoaşte două modalităţi normative cu caracter alternativ: una dintre aceste modalităţi corespunde acţiunii, iar a doua corespunde inac ţiunii. Se relevă că scopul infracţiunii specificate la alin.(2) art.3521 CP RM se exprim ă în scopul subiectului de a ascunde îmbogăţirea sa fără justă cauză. Se argumentează că subiectul infracţiunii examinate are calitatea specială de subiect al declarării în sensul art.3 al Legii nr.133/2016.
INFRACŢIUNEA DE HULIGANISM (art.287 CP RM): ANALIZĂ DE DREPT PENAL
(CEP USM, 2015) Brînza, Sergiu
În cadrul studiului de faţă se relevă că lipsa sau prezenţa scopului de cupiditate este acel criteriu care permite delimitarea infracţiunii de huliganism (care presupune luarea ilegalăşi gratuită din motive huliganice a bunurilor străine) de infracţiunile prevăzute la art.186-188, 190-192 CP RM. De asemenea, se ajunge la concluzia că întotdeauna infracţiunea prevăzută la art.287 CP RM presupune ipostaze cu implicaţii publice. Dar numai în unele cazuri această infracţiune este săvârşită în locuri publice. Se argumentează că omorul intenţionat, ca şi vătămarea intenţionată gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, pot să reprezinte violenţa care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice. În acest caz, calificarea trebuie făcută conform art.145, 151 sau 152 CP RM şi art.354 „Huliganismul nu prea grav” din Codul contravenţional. În cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza art.145, 151 sau 152 şi art.287 CP RM.
INFRACŢIUNI CARE PUN ÎN PERICOL VIAŢA ŞI SĂNĂTATEA PERSOANEI (ART.160-163 CP RM): ANALIZĂ JURIDICO-PENALĂ
(CEP USM, 2014) Brînza, Sergiu
Obiectul prezentului studiu îl constituie infracţiunile prevăzute la art.160 „Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale”, art.161 „Efectuarea fecundării artificiale sau a implantării embrionului fără consimţământul pacientei”, art.162 „Neacordarea de ajutor unui bolnav” şi art.163 „Lăsarea în primejdie” din Codul penal. Au fost stabilite elementele constitutive şi elementele circumstanţiale agravante ale acestor infracţiuni care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei. Examinarea caracteristicilor acestor elemente este ilustrată prin exemple din practica judiciară
INFRACȚIUNI CONTRA PATRIMONIULUI, SĂVĂRȘITE ÎN LIPSA UNUI SCOP SPECIAL (ART: 193,197 ȘI 199 CP RM): ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE
(CEP USM, 2015) Brînza, Sergiu
Prezentul articol este dedicat analizei juridico-penale a infracţiunilor contra patrimoniului, săvârşite în lipsa unui scop special. Acestea sunt prevăzute la art.193, 197 şi 199 CP RM. Sunt examinate elementele constitutive (obiectul, latura obiectivă, latura subiectivă şi subiectul), precum şi elementele circumstanţiale agravante ale infracţiunilor în cauză.Sunt propuse criterii de delimitare a infracţiunilor specificate la art.193, 197 şi 199 CP RM de faptele conexe de factură penală sau nepenală. Regulile de calificare a faptelor conform acestor articole, precum şi procedeele de interpretare a art.193, 197 şi 199 CP RM, urmăresc scopul eficientizării aplicării răspunderii pentru faptele infracţionale corespunzătoare.
INFRACŢIUNI DE ÎNCĂLCARE A OBLIGAŢIILOR CE REVIN REPREZENTANŢILOR AUTORITĂŢILOR, PERSOANELOR FIZICE SAU JURIDICE ÎN LEGĂTURĂ CU ACTIVITĂŢILE ECONOMICE ŞI SOCIALE CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI: ANALIZA DE DREPT PENAL
(CEP USM, 2013) Brînza, Sergiu; Mardari, Dumitru
În studiul de faţă analizei juridico-penale sunt supuse infracţiunile de încălcare a obligaţiilor ce revin reprezentanţilor autorităţilor, persoanelor fizice sau juridice, în legătură cu activităţile economice şi sociale cu impact asupra mediului. Se au în vedere infracţiunile specificate la art.223-226 CP RM. În acest scop, au fost stabilite: obiectul juridic special; obiectul material sau imaterial (după caz); victima; conţinutul faptei (acţiunii sau inacţiunii) prejudiciabile; urmările prejudiciabile ale infracţiunii şi legătura cauzală (după caz); alte semne ale laturii obiective a infracţiunii (dacă acestea sunt obligatorii pentru calificarea faptei); tipul componenţeide infracţiune în funcţie de rezultatul infracţiunii (componenţă materială, componenţă formală, componenţă formal -materială); momentul de consumare a infracţiunii; forma şi tipul vinovăţiei; motivul şi scopul infracţiunii; condiţiile generale şi speciale ale subiectului infracţiunii; circumstanţele agravante.
INFRACŢIUNILE ATIPICE PREVĂZUTE ÎN CAPITOLUL II AL PĂRŢII SPECIALE A CODULUI PENAL: ANALIZĂ DE DREPT PENAL
(CEP USM, 2014) Brînza, Sergiu
Acest studiu este consacrat analizei juridico-penale a infracţiunilor prevăzute la art.155 şi 158 CP RM. Conţinutul obiectului juridic special al acestor infracţiuni este atipic. Doar formal, obiectul juridic special al infracțiunilor specificate la art.155 şi 158 CP RM derivă din obiectul juridic generic al acestora (adică, din relaţiile sociale cu privire la viaţa şi sănătatea persoanei). După examinarea obiectului infracţiunilor în cauză, sunt analizate celelalte elemente constitutive: latura obiectivă, latura subiectivăşi subiectul. De asemenea, sunt examinate elementele circumstanţiale agravante ale celor două infracţiuni prevăzute la art.158 CP RM.