Falimentul în context juridico-economic: compararea cadrului legal al Republicii Moldova, României și Uniunii Europene [Articol]

Abstract

This article provides a comparative analysis of the legal, institutional, and economic regulations governing bankruptcy and insolvency in the Republic of Moldova, Romania, and the European Union, focusing on legislative convergence and best practices within the context of European integration. In an uncertain economic climate, insolvent regulations are essential for protecting creditors, maintaining market stability, and facilitating the recovery of financially distressed companies. Moldova has initiated significant reforms, including the reduction of procedural deadlines, digitalization of processes, accelerated restructuring, and gradual alignment with the acquis Communautaire, along with efforts to enhance transparency and administrative efficiency. Romania, through Law no. 85/2014 and its updates by Law no. 216/2022, has partially implemented Directive (EU) 2019/1023, introducing preventive restructuring and early warning mechanisms. However, challenges remain concerning the length of procedures and the efficiency of asset realization. At the EU level, Directive 2019/1023 and Regulation 2015/848 aim to harmonize national legislation and streamline cross-border procedures, emphasizing the protection of employees and creditors. The article analyzes the key differences between these three systems and offers recommendations to improve the legislative framework, support economic recovery processes, and strengthen business confidence in insolvency mechanisms. Acest articol oferă o analiză comparativă a reglementărilor juridice, instituționale și economice privind falimentul și insolvența în Republica Moldova, România și Uniunea Europeană, cu accent pe convergența legislativă și bunele practici în contextul integrării europene. Într-un climat economic incert, normele de insolvență sunt esențiale pentru protejarea creditorilor, menținerea stabilității și facilitarea redresării companiilor aflate în dificultate. Moldova a inițiat reforme importante: reducerea termenelor procesuale, digitalizarea procedurilor, restructurare accelerată și alinierea treptată la acquis-ul comunitar, alături de eforturi pentru transparență și eficiență administrativă. România, prin Legea nr. 85/2014 și actualizările aduse prin Legea nr.216/2022, a implementat parțial Directiva (UE) 2019/1023, introducând restructurarea preventivă și mecanisme de avertizare timpurie. Totuși, rămân probleme legate de durata procedurilor și eficiența valorificării activelor. La nivelul UE, Directiva 2019/1023 și Regulamentul 2015/848 urmăresc armonizarea legislației naționale și eficientizarea procedurilor transfrontaliere, cu accent pe protecția salariaților și a creditorilor. Articolul analizează diferențele esențiale dintre cele trei sisteme și oferă recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legislativ, susținerea proceselor de redresare economică și consolidarea încrederii mediului de afaceri în mecanismele de insolvență.