Cum începe poezia română modernă: afiliere culturală, influențe și diferențiere în Poezii noo (1795), de Ioan Cantacuzino [Articol]

Abstract

The article discusses Ioan Cantacuzino’s New Poems, a collection of poetry printed in 1795, in Dubasari. While the collection has, in the seven decades since its rediscovery, been predominantly studied in a literary historical perspective, I propose to look at it as a part of the transnational fluxes of European and world modernity and of their dynamic based on affiliation, influence and differentiation. To this end, I follow two directions. Firstly, I am interested how Cantacuzino sees his own initiative to adopt modern (Western) poetry in Romanian, the hardships he faces, the creativity he employs to surpass them. Secondly, I investigate how Romanian criticism appraised Cantacuzino’s poetic endeavour, its shortcomings and its achievements. Propunem o discuție a volumului Poezii noo al lui Ioan Cantacuzino, apărut prima dată în jurul anului 1795, la Dubăsari. Discutat până acum cu preponderență în cheie istorico-literară, propunem o perspectivă mai preocupată de fluxurile transnaționale ale modernității europene și mondiale și de dinamica acestora bazată pe afiliere, influență și diferențiere. În acest sens, urmărim în cele ce urmează două planuri: mai întâi, felul în care poetul Ioan Cantacuzino își descrie întreprinderea de împământenire a poeziei moderne (occidentale) pe teren românesc, greutățile pe care le întâmpină, creativitatea de care dă dovadă în încercarea de a le depăși. În al doilea rând, studiem felul în care critica românească valorizează efortul poetic al lui Cantacuzino, mai ales prin raportare la scăderile acestuia, dar și la performanța sa lirică.