Schimbarea calitativă a relațiilor dintre UE și Republica Moldova după obținerea statutului de țară candidate [Articol]

Abstract

Articolul examinează transformarea calitativă a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova după acordarea statutului de țară candidată la 23 iunie 2022. Obiectivul cercetării constă în identificarea modificărilor produse în caracterul, intensitatea și instrumentele cooperării, precum și în evaluarea implicațiilor acestora asupra procesului de integrare europeană. Cercetarea utilizează analiza documentară, metoda istorică, abordarea juridico-instituțională și analiza sistemică a acordurilor, rapoartelor și mecanismelor de sprijin ale Uniunii Europene. Rezultatele evidențiază trecerea de la logica vecinătății și asocierii la o relație structurată de perspectiva aderării, condiționalitate consolidată și aliniere la acquis-ul european. Statutul de țară candidată a intensificat dialogul politic, reformele în domeniul justiției, administrației publice și combaterii corupției, precum și cooperarea economică, energetică, umanitară, de securitate și apărare. Totodată, sprijinul european acordat în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a contribuit la consolidarea rezilienței instituționale, energetice și societale a Republicii Moldova. Se constată însă că avansarea procesului de aderare depinde de continuitatea reformelor, capacitatea administrativă, funcționarea statului de drept și reducerea vulnerabilităților interne și externe. Studiul concluzionează că noul statut a transformat relația într-un parteneriat de preaderare, orientat spre convergență instituțională și integrare graduală. Această evoluție redefinește responsabilitățile ambelor părți și conferă cooperării o dimensiune strategică, normativă și transformatoare.

The article examines the qualitative transformation of relations between the European Union and the Republic of Moldova following the granting of candidate status on23 June 2022. The research aims to identify changes in the nature, intensity, and instruments of bilateral cooperation and assess their implications for European integration. The study employs documentary analysis, the historical method, a legal-institutional approach, and systemic analysis of agreements, reports, and European Union support mechanisms. The findings highlight the transition from the logic of neighbourhood and association to a relationship structured by the prospect of accession, strengthened conditionality, and progressive alignment with the European acquis. Candidate status has intensified political dialogue, reforms in justice, public administration, and anti-corruption, as well as economic, energy, humanitarian, security, and defence cooperation. Moreover, European support provided in the context of Russia’s war against Ukraine has contributed to strengthening the institutional, energy, and societal resilience of the Republic of Moldova. Nevertheless, progress in the accession process depends on reform continuity, administrative capacity, the functioning of the rule of law, and the reduction of internal and external vulnerabilities. The study concludes that the new status has transformed the relationship into a pre-accession partnership oriented towards institutional convergence and gradual integration.