Asociaționismul românesc din Bucovina interbelică: dinamici, specific regional și implicare socio-culturală [Articol]

Abstract

Articolul analizează evoluția mediului asociativ românesc din Bucovina interbelică, cu accent pe rolul acestuia în promovarea culturii, educației și coeziunii sociale. Pe baza unei documentări riguroase, sunt evidențiate tipologiile de asociații, cadrul juridic, etapele de dezvoltare și principalele forme de implicare socio-culturală. Se subliniază contribuția acestor organizații la sprijinirea tinerilor din mediul rural, facilitarea accesului la educație și promovarea valorilor naționale, fără a ignora limitele structurale, economice și politice cu care acestea s-au confruntat. Sunt descrise inițiativele dedicate instruirii populației adulte – conferințe publice, șezători, campanii de conștientizare – și implicarea în combaterea unor probleme sociale, precum alcoolismul sau precaritatea condițiilor de trai. De asemenea, este abordat procesul de adaptare la cadrul legislativ post-unionist. Sunt menționate și particularitățile activităților desfășurate în mediul rural, dificultățile logistice și modul în care asociațiile au încercat să suplinească lipsa sprijinului instituțional organizat.

The article analyzes the evolution of the Romanian associative environment in interwar Bukovina, with a focus on its role in promoting culture, education, and social cohesion. Based on thorough documentation, it highlights the types of associations, the legal framework, stages of development, and the main forms of socio-cultural involvement. The contribution of these organizations to supporting rural youth, facilitating access to education, and promoting national values is emphasized, without overlooking the structural, economic, and political limitations they faced. Initiatives dedicated to adult education are described – public lectures, social gatherings (șezători), awareness campaigns – as well as involvement in addressing social issues such as alcoholism or poor living conditions. The article also discusses the process of adapting to the post-union legislative framework. It mentions the specific characteristics of activities carried out in rural areas, logistical difficulties, and the ways in which associations tried to compensate for the lack of organized institutional support.