Consumul lectural al utilizatorilor Bibliotecii Municipale „B.P. Hașdeu”: analiză secundară și implicații strategice [Articol]

Abstract

Studiul propune o radiografie a consumului de lectură în rândul utilizatorilor activi ai Bibliotecii Municipale „B. P. Hașdeu” (17+), pe baza unei analize secundare a datelor din „Barometrul lecturii” (august-septembrie 2022). Obiectivul este descrierea intensității lecturii și a variației ei pe segmente socio-demografice, identificarea criteriilor de selecție a cărților, estimarea raportului dintre lectura de carte și consumul de conținut digital non-literar, precum și clarificarea modului în care biblioteca este utilizată (sursă de împrumut vs. spațiu de lectură). Analiza urmărește segmentarea respondenților în tipare de consum (cititori intensivi, moderați, ocazionali și non-cititori) și testarea unor asocieri descriptive între profilul socio-demografic, practici și relația cu bibliotecă. Rezultatele sunt relevante pentru politici de colecție, programe de animație literară și strategii de comunicare, cu accent pe intervenții țintite asupra segmentelor cu lectură redusă. Limita majoră: datele nu sunt reprezentative pentru populația generală a Chișinăului, ci exclusiv pentru utilizatorii BM. This study offers a snapshot of reading consumption among active users of the “B.P. Hașdeu” Municipal Library (aged 17+), based on a secondary analysis of data from the “Reading Barometer” (August–September 2022). Its aim is to describe reading intensity and its variation across socio-demographic segments, to identify book-selection criteria, to estimate the relationship between book reading and the consumption of non-literary digital content, and to clarify how the library is used (as a lending resource versus a reading space). The analysis seeks to segment respondents into consumption patterns (intensive, moderate, occasional readers and non-readers) and to test descriptive associations between socio-demographic profile, reading practices and the relationship with the library. The findings are relevant for collection development policies, literary outreach programmes and communication strategies, with a focus on targeted interventions for low-reading segments. A major limitation is that the data are not representative of Chișinău’s general population, but only of the library’s users.